Acest posibil dezastru a fost comparat cu teribilul cutremur de pământ care a lovit Lisabona în secolul al XVIII-lea şi care a rămas în istorie. S-a produs în noiembrie 1755, la ora 9:00 şi se estimează că dintre cei 275.000 de locuitori ai capitalei, între 50.000 şi 70.000 şi-au pierdut viaţa. Cutremurul a fost urmat de un tsunami şi de incendii care au distrus aproape complet oraşul Lisabona.

Seismul n-a putut fi înregistrat cu ajutorul seismografelor, dar magnitudinea şi epicentrul său au fost calculate indirect, în funcţie de contextul geologic şi de repartizarea distrugerilor. Seismologii estimează, astfel, că a avut magnitudinea între 8,5 şi 9. Epicentrul exact rămâne subiect de dispute ştiinţifice, dar în orice caz s-a situat în Oceanul Atlantic, probabil la circa 200 de kilometri sud-vest de Capul Sao Vicente.

Studiile de paleoseismologie spun că un asemenea cutremur se produce o dată la 1.500 – 2.000 de ani.

Însă realizatorul documentarului, Fernando Arroyo, spune că s-ar putea repeta această catastrofă oricând. Zeci de mii de persoane ar putea fi ucise şi sute de mii ar putea suferi din cauza lipsei unui adăpost, a lipsei curentului, hranei şi apei.

Golful Cadiz ar fi regiunea cea mai expusă. E o zonă spaniolă foarte frecventată de turişti, mai ales străini. E situată pe coasta atlantică a Andaluziei, în jurul oraşului Cadiz. Se întinde între Strâmtoarea Gibraltar şi Capul Sao Vicente din Portugalia.

Golful Cadiz este o zonă cu activitate importantă, dată fiind poziţia sa. Are deschidere la Atlantic, la intrarea în Marea Mediterană şi tot aici se varsă numeroase fluvii (Guadalquivir, Guadiana, Odiel şi Guadalete, între altele). Pentru că este situat pe o zonă de contact între placa africană şi placa eurasiatică, şi activitatea seismică este constantă.

Documentarul expune părerile mai multor oameni de ştiinţă din regiune, care dau glas temerilor expuse de realizatorul filmului. Sunt 40 de experţi care trag semnalul de alarmă. Ei sunt îngrijoraţi cu precădere de absenţa unui sistem de alertă rapidă, care ar permite oamenilor să se pregătească de venirea unui val uriaş iminent.

„Problema nu este să ştii că va veni un alt tsunami, ci când va veni”, spune Begona Perez, responsabil cu divizia oceanografică a porturilor spaniole.

Afirmaţiile sunt reluate de Luis Matias, cercetător în materie de risc tectonic şi seismic la Institutul Dom Luiz din Portugalia: „În Golful Cadiz, mai multe falii pot provoca un seism în orice moment. Asta face zona sensibilă la cutremure produse în mare, ceea ce poate da naştere unui tsunami. Când un cutremur, un vulcan sau o alunecare de teren se produce pe fundul oceanic, rezultatul e o deplasare a apei, care ia forma unui început de tsunami. Când valurile ating apa mai puţin adâncă, înălţimea lor poate creşte cu câţiva metri”.

„Guvernele nu fac nimic”

În diverse interviuri acordate presei spaniole, realizatorul Fernando Arroyo repetă că „singura realitate este că niciun om de ştiinţă din lume nu poate pretinde că un astfel de seism nu se va mai repeta pe termen scurt, pentru că nu sunt niciun fel de indicii în acest sens. Însă un lucru e sigur: ar afecta sute de mii de persoane şi ar cauza pierderi economice foarte mari”, susţine Arroyo.

„Este adevărul. Puteţi să-l credeţi sau nu. Timp de mai multe zile, zone vaste nu vor putea fi evacuate. Nu vor fi electricitate, mijloace de comunicare, apă. Oraşe întregi, precum Cadiz, vor trebui evacuate”, spune realizatorul într-un interviu pentru El Pais.

Afirmaţiile lui sunt susţinute de un alt expert, portughez, Mario Lopez: „Guvernele nu fac nimic. Trebuie spus negru pe alb. Politicienii cunosc acest risc seismic. Ar putea să-l reducă”, punctează el.