În punctul de apropiere maximă dintre Juno şi Jupiter, (denumit perijov), sonda s-a aflat la doar 4.400 kilometri distanţă de straturile superioare ale norilor jovieni, deplasându-se cu viteza de 57,8 kilometri pe secundă.

"De fiecare dată când ne apropiem de norii lui Jupiter aflăm câte ceva nou care ne ajută să înţelegem mai bine această uluitoare planetă gigantică", a comentat Scott Bolton, coordonatorul misiunii sondei Juno de la Southwest Research Institute din San Antonio.

În urma analizei datelor adunate cu prilejul survolurilor anterioare, oamenii de ştiinţă au aflat că Jupiter are un câmp magnetic mai complicat decât se credea şi că aşa-numitele "centuri" şi zone specifice de la exteriorul norilor planetei continuă să se păstreze şi la interior. Aurorele incandescente de la polii giganticei planete sunt, de asemenea, un important punct de interes pentru cercetători. Studiile realizate după analiza datelor obţinute în primul survol al sondei Juno urmează să fie publicate în câteva luni.

Sonda Juno a fost lansată la 5 august 2011 de la Cape Canaveral, Florida, şi a ajuns pe orbita lui Jupiter la 4 iulie 2016. În cursul misiunii sale de explorare, Juno coboară până la distanţa de 4.100 de kilometri deasupra straturilor exterioare de nori jovieni, adunând date importante pentru a afla mai multe despre originile acestei spectaculoase planete, despre structura sa, atmosferă şi puternica magnetosferă.

De-a lungul acestei misiuni, Juno va înconjura planeta de 37 de ori. Misiunea se va încheia în februarie 2018 atunci când Juno va plonja prin straturile ultradense ale atmosferei lui Jupiter şi va transmite ultimele date pe care le adună înainte de a fi strivită de presiunea atmosferică uriaşă. NASA a luat decizia de a încheia astfel misiunea pentru a se asigura că nu există niciun pericol de contaminare a sateliţilor jovieni care conţin apă şi pe care ar putea exista viaţă microbiană, fiind vorba în special de Europa.