Peste aproximativ 250 de milioane de ani, un nou supercontinent se va forma pe Pământ, iar acesta va îngloba continentele care ne sunt cunoscute în prezent. Cercetarea publicată în jurnalul Nature este bazată pe o teorie care arată că, după ce un supercontinent se destramă, continentele ce rezultă se vor distanţa unele de altele, dar vor cădea pradă unei benzi de subducţie aflată pe axa nord-sud, unde o placă tectonică alunecă sub alta.

Banda de subducţie din prezent este Inelul de Foc din Pacific, unde se va forma noul supercontinent. Pentru a testa modelul, cercetătorii au folosit date paleomagnetice – însemnări ale câmpului magnetic planetar conservate în roci – pentru a studia variaţiile rotaţiei planetei în funcţie de axa de rotaţie.

Variaţiile de acest fel apar din cauza schimbărilor în distribuţia masei planetei şi reprezintă o încercare a Terrei de a-şi păstra echilibrul rotaţional, o astfel de ajustare având loc de-a lungul a milioane de ani.

Folosind astfel de date, cercetătorii au putut să prezică Amasia, următorul supercontinent. Oceanul Arctic şi Marea Caraibilor vor dispărea, pe măsură ce America de Nord şi cea de Sud vor fuziona, mergând către nord-vest, unde va avea loc o coliziune cu Europa şi Asia.

Cel mai recent supercontinent a fost Pangeea, format acum aproximativ 300 de milioane de ani, ce s-a destrămat acum 200 de milioane de ani, luând astfel naştere continentele din prezent, dar şi Oceanul Atlantic. Cercetătorii sunt de părere că Pământul a avut mai multe supercontinente, Pangeea fiind al treilea sau al patrulea din istoria planetei.

Predecesorii imediaţi au fost Rodinia, de acum 1 miliard de ani şi Nuna, format acum 1,8 miliarde de ani.