Fotografia în care este vizibilă Marea Pată Roşie din atmosfera lui Jupiter, câteva dintre centurile atmosferice caracteristice ale giganticei planete precum şi trei dintre principalii săi sateliţi, Europa, Ganymede şi Io, a fost realizată în spectrul vizibil al luminii prin intermediul instrumentului JunoCam, duminică, 10 iulie, de la distanţa de 4,3 milioane de kilometri de planetă.
„Această fotografie obţinută de JunoCam demonstrează că sonda a rezistat primei treceri prin centura de radiaţii letale care înconjoară gigantica planetă gazoasă şi este gata să culeagă informaţii despre Jupiter. Abia aşteptăm să vedem primele imagini de la polii lui Jupiter”, a declarat marţi coordonatorul acestei misiuni, Scott Bolton, de la Southwest Research Institute din San Antonio.
Lansată la 5 august 2011, sonda Juno are drept obiectiv elucidarea misterului privind originea şi evoluţia lui Jupiter, confirmarea existenţei unui eventual nucleu solid al acestei uriaşe planete gazoase, cartografierea puternicului său câmp magnetic, măsurarea volumului de apă şi amoniac din straturile profunde ale atmosferei sale şi derularea unor observaţii ştiinţifice asupra aurorelor de pe Jupiter.
Înainte de plasarea pe o orbită polară în jurul lui Jupiter toate instrumentele de bord ale sondei au fost oprite pentru a nu fi afectate. Unele instrumente au fost repornite pe 6 iulie, iar JunoCam duminică, 10 iulie. În prezent Juno se îndepărtează de Jupiter spre afeliul orbitei sale foarte eliptice, de 53 de zile, în jurul giganticei planete.
„JunoCam va continua să fotografieze pe măsură ce sonda îşi realizează prima orbită în jurul planetei. Primele fotografii de înaltă rezoluţie ale planetei vor fi realizate la 27 august, atunci când Juno se va afla în cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Jupiter”, a declarat Candy Hansen, de la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona, membră a echipei de coordonare a misiunii.
De-a lungul acestei misiuni Juno va înconjura planeta de 37 de ori şi va culege date cu cele 9 instrumente ştiinţifice de care dispune, de la distanţe de până la 4.100 de kilometri de planetă. Majoritatea orbitelor vor fi încheiate însă în 14 zile şi nu în 53. Juno va coborî pe orbita de 14 zile la 19 octombrie, după ce-şi va aprinde motorul pentru încă 22 de minute.
Misiunea se va încheia în februarie 2018 atunci când Juno va plonja prin straturile ultradense ale atmosferei lui Jupiter şi va transmite ultimele date pe care le adună înainte de a fi strivită de presiunea atmosferică uriaşă. NASA a luat decizia de a încheia astfel misiunea pentru a se asigura că nu există niciun pericol de contaminare a sateliţilor jovieni care conţin apă şi pe care ar putea exista viaţă microbiană, în special Europa.
Jurnal.md
