Gunoaiele aruncate necorespunzător nu dăunează doar imaginii oraşelor în care trăim, ci şi altor vietăţi, dar şi mediului. Şi, cu toate că avem impresia că unele gunoaie vor dispărea de la sine în scurt timp după ce le aruncăm în iarbă, sau după ce ”uităm” să le luăm cu noi după un picnic, adevărul este că ele se descompun mai greu decât am crede.

Mai jos îţi arătăm cât timp durează să se descompună diverse tipuri de deşeuri şi de ce reciclarea selectivă şi aruncarea corespunzătoare a gunoaielor este cel mai bun lucru pe care îl poţi face.

Cotoarele de măr se descompun în două săptămâni. Şi cu toate că timpul de descompunere este scurt, aceste resturi pot atrage rozătoare sau gândaci şi nu e prea plăcut când vezi un şobolan alergând pe stradă.

Pungile din hârtie, ziarele sau şerveţelele se descompun în aproximativ o lună. Cu toate astea, timpul de descompunere în cazul acestor obiecte variază în funcţie de foarte mulţi factori.

Cutiile de cereale şi cojile de banane se descompun în şase săptămâni. Aţi crede că o coajă de banană ar dispărea aproape instant odată lăsată pe pământ, dar adevărul este că descompunerea lor ar putea dura chiar şi mai mult dacă vremea e rece. Cojile de banană conţin celuloză, pentru a proteja fructul din interiorul lor, adică aceeaşi substanţă din care sunt făcute şi pungile de celofan.

Cutiile cerate (de la sucuri sau lapte) dispar în două sau trei luni. Aici e importantă şi grosimea cartonului folosit.

Îmbrăcămintea din bumbac şi cărţile cu copertă dură se descompun în şase luni, iar hainele din lână putrezesc în aproximativ un an.

Cojile de portocală şi mucurile de ţigară dispar abia în doi ani, dar unele studii sugerează că acestea din urmă ar putea rezista chiar şi câteva decenii, din cauza acetatului de celuloză, un tip de plastic prezent în filtru.

Pungile din plastic se descompun între 10 şi 20 de ani, dar unele pot rezista chiar şi o mie de ani. Cele mai noi sunt făcute în aşa fel încât să se descompună când sunt expuse la soare, dar majoritatea sunt făcute din petrol rafinat, iar micro-organismele din sol nu le pot mânca.

Produsele din nylon, precum colanţii sau gecile anti-vânt, covoarele sau umbrelele, rămân pe suprafaţa Terrei aproximativ 30-40 de ani, dar această cifră variază în funcţie de condiţiile de mediu. Unele studii sugerează că unele produse din nylon ar putea rămâne intacte chiar şi 500 de ani.

50 de ani este durata de descompunere a cauciucurilor, încălţămintei. şi a paharelor pentru cafea.

75 – 80 de ani durează până o pungă de cipsuri să dispară de pe faţa planetei. Britanicii au descoperit, recent, o pungă de la cipsuri din 1967 care arăta de parcă ar fi fost aruncată în urmă cu o săptămână. Plasticul metalizat este de vină în acest caz. Cutiile din aluminiu – ca cele de la bere sau sucuri – rezistă 200 de ani, iar unele pot ajunge chiar şi până la 500 de ani. Pe lângă faptul că se descompun greu, aceste cutii sunt şi periculoase pentru animalele care s-ar putea bloca în interiorul lor, sau care s-ar putea tăia în marginile ascuţite.

Recipientele din plastic, fiind produse petrochimice, se descompun în 500 de ani, dar mereu rămân resturi ale lor, iar chimicalele se impregnează în sol. De asta este de preferat să le reciclăm pe cele existente, în loc să facem altele noi.

Unu – două milioane de ani este timpul de descompunere pentru borcanele din sticlă, însă ele pot rezista, teoretic, pentru o perioadă nelimitată, având în vedere că bucăţile de sticlă formate în urma erupţiilor vulcanice de acum milioane de ani încă există şi astăzi. Sticlele au la bază siliciul, unul dintre cele mai rezistente minerale de pe Pământ, şi de asta sunt indestructibile când vine vorba de acţiunile mediului asupra lor.

Bateriile se descompun în chiar mai mult de atât. Cu toate că învelişul metalic cedează la un moment dat, chimicalele din interior, precum clorura de zinc, plumbul, mercurul sau cadmiumul, rămân nedescompuse la suprafaţa solului şi sunt toxice.