Erupţiile solare sunt explozii masive de radiaţii ce se declanşează în momentul în care apar fisuri în câmpul magnetic al Soarelui. Fenomenul observat în urmă cu câteva zile a fost inclus în clasa M6.7, ceea ce înseamnă că s-a produs cu o intensitate echivalentă cu numai 10% din cea a unei explozii incluse în clasa X (cele mai puternice erupţii solare). 

Observaţiile au fost făcute de către specialiştii care activează în cadrul National Oceanic and Atmospheric Administration's Space Weather Prediction Center, din Colorado. Aceşti cercetători au fost cei care, pe data de 17 aprilie, au observat că pe suprafaţa Soarelui s-a produs o erupţie de intensitate medie. 

În cadrul aceleiaşi observaţii a fost detectată o emisie de masă coronală, pe care experţii au asociat-o cu erupţia solară identificată anterior. Emisiile de masă coronală sunt ejecţii de plasmă ionizată declanşate în timpul erupţiilor solare. 

În momentul în care sunt îndreptate în direcţia Terrei, emisiile de masă coronală pot cauza supraîncărcarea reţelelor electrice şi întreruperea comunicaţiilor. Cea mai puternică furtună solară din istoria măsurătorilor, aşa-numitul Carrington Event, a avut loc în anul 1859. Atunci, liniile de telegraf din întreaga lume au fost afectate. 

Cercetătorii NASA susţin că un astfel de fenomen se produce destul de rar. Cu toate acestea, în anul 2012 plasma emisă în timpul unei furtuni solare a intrat în orbita Terrei, însă nu a afectat, în mod propriu-zis, planeta. 

Cea mai puternică explozie solară înregistrată vreodată s-a produs în anul 1859.