Teste efectuate pe o gorilă pe nume Susie au oferit o perspectivă nouă privind asemănările şi diferenţele genetice dintre oameni şi aceste maimuţe pe cale de dispariţie, care sunt printre rudele noastre cele mai apropiate.

Oamenii de ştiinţă au dezvăluit joi o versiune îmbunătăţită a genomului gorilei, bazat pe ADN-ul lui Susie, o gorilă de câmpie estică, în vârstă de 11 ani, aflată la grădina zoologică Columbus din Ohio. Noile date umple multe lacune existente în prima hartă genetică a gorilei publicată în 2012.

Noua cercetare a relevat faptul că gorilele şi oamenii sunt într-o oarecare măsură mai apropiaţi din punct de vedere genetic decât s-a recunoscut în trecut, cu o divergenţă genetică de doar 1,6 la sută. Numai cimpanzeul comun (Pan troglodytes) şi cimpanzeul pitic (Pan paniscus), numit şi bonobo, sunt mai apropiaţi genetic de om.

Noul genom arată că unele zone ale diferenţelor genetice includ: sistemul imunitar şi de reproducere; percepţia senzorială; producţia de keratină, o proteină-cheie în structura părului, unghiilor şi pielii; şi producerea de insulină, hormonul care reglează nivelul de zahăr din sânge.

"Diferenţele dintre specii îi pot ajuta pe cercetători să identifice regiuni ale genomului uman care sunt asociate cu capacitatea cognitivă mai mare, limbajul complex, comportamentul şi bolile neurologice'', a declarat cercetătorul Christopher Hill, de la University of Washington, unul dintre autorii care au condus studiul publicat în revista Science.

"Având genomuri complete şi cu referiri exacte pentru a putea face comparaţii, cercetătorii pot să descopere aceste diferenţe", a adăugat Hill, citat de Reuters la 31 martie.

Laboratorul Universităţii din Washington, care a iniţiat studiul, lucrează la crearea unui catalog cuprinzător al diferenţelor genetice dintre oameni şi maimuţele mari: gorile, urangutani, cimpanzei şi bonobo.
 
Studii recente au estimat că liniile evolutive ale gorilei şi omului s-au despărţit în urmă cu aproximativ 12 milioane până la 8,5 milioane de ani, a spus Hill.

Gorilele, care trăiesc de obicei în zone de şes şi în păduri tropicale din zone montane în Africa centrală, sunt cele mai mari primate din lume, grup de mamifere care include lemuri, maimuţe şi oameni. Masculii adulţi ajung până la aproximativ 200 de kg.

Gorile îşi petrec aproximativ jumătate din timp ronţăind tulpini, muguri de bambus şi o serie de fructe. Populaţiile lor sunt ameninţate de activităţile umane, cum ar fi distrugerea habitatului şi vânarea lor ilegală pentru carne.

O probă de sânge de la Susie luată când gorila se afla la Lincoln Park Zoo din Chicago a oferit baza pentru secvenţierea genomului.