Marţi seară, Jupiter va răsări la estul bolţii cereşti şi va străluci cu o intensitate de trei ori mai mare decât Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopţii. Uriaşa planetă gazoasă va putea fi urmărită pe parcursul întregii nopţi, descriind un arc de cerc pe cer de la est la vest, unde urmează să dispară vederii odată cu zorii zilei de 9 martie.
Astfel de momente de apropiere maximă între Pământ şi Jupiter se produc o dată la fiecare 13 luni, atunci când Terra se interpune perfect între Jupiter şi Soare. Astronomii numesc aceste evenimente „opoziţii ale lui Jupiter" pentru că planeta gazoasă şi Soarele se află în locuri opuse pe cer.
În cursul unei astfel de opoziţii jupiteriene, planeta poate fi observată în detaliu cu mijloace optice minime, iar NASA ne asigură că avem ce vedea, pornind de la Marea Pată Roşie, localizată în emisfera sudică a giganticei planete, o furtună uriaşă, veche de mai multe secole şi cu diametrul mai mare decât al planetei noastre şi până la cele patru luni "galileene" ale lui Jupiter. Sateliţii galileeni sunt cei patru sateliţi naturali ai lui Jupiter descoperiţi de Galileo Galilei în 1610. Aceştia sunt cei mai mari sateliţi ai lui Jupiter. Trei dintre ei au fost denumiţi în cinstea iubitelor lui Zeus (Io, Europa şi Callisto), iar cel de-al patrulea în cinstea lui Ganymede, paharnicul zeilor olimpieni.
Aceşti sateliţi sunt nişte lumi active. Io este o lume dominată de procese vulcanice, Europa este un satelit îngheţat, care dispune însă de un uriaş ocean sub calota de gheaţă, iar oamenii de ştiinţă speră că în acest ocean să existe forme de viaţă extraterestră, Callisto are suprafaţa presărată cu numeroase cratere, iar Ganymede este singurul satelit planetar din sistemul nostru solar care are o magnetosferă.
NASA va aduna noi informaţii despre cea mai mare planetă a sistemului solar şi despre cei 67 de sateliţi cunoscuţi ai acestei planete începând cu luna iulie a acestui an când sonda Juno, lansată la 5 august 2011, va ajunge la destinaţie. Obiectivele acestei misiuni sunt înţelegerea originilor şi evoluţiei lui Jupiter, căutarea unui eventual nucleu solid al acestei planete gazoase, cartografierea câmpului său magnetic, evaluarea cantităţii de apă şi amoniac din straturile superioare ale atmosferei joviene dar şi observarea aurorelor produse în atmosfera densă a uriaşei planete.
Un alt eveniment astronomic care se produce la început de primăvară este eclipsa totală de Soare din 9 martie. Această eclipsă poate fi observată pe cerul Asiei şi este cea de-a 10-a eclipsă totală din cursul secolului XXI. Eclipsa va începe în Oceanul Indian şi apoi va trece la sud de Sumatra, cât şi la sud de Borneo, după care va înainta prin centrul insulei Sulawesi, pentru a continua peste insulele Arhipelagului Indonezian, după care va fi vizibilă doar deasupra Pacificului.
Jurnal.md
