"Cancerul colorectal este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care se confruntă omenirea în momentul de faţă. Dat fiind faptul că maladia are cauze genetice, noi am încercat să descoperim dacă, în trecut, ADN-ul uman prezenta mutaţia genei APC, cât de răspândită era această disfuncţie sau dacă avea aceeaşi formă pe care o are cea întâlnită astăzi", a declarat Rina Rosin-Arbesfeld, cercetătoare în cadrul Universităţii din Tel Aviv, Israel.

Mutaţia genei APC (Adenomatous Polyposis Coli) este asociată în momentul de faţă cu apariţia adenoamelor şi carcinoamelor la nivelul colonului şi a rectului. Oamenii de ştiinţă susţineau, până nu demult, că această disfuncţie este un rezultat al alimentaţiei nesănătoase pe care o au astăzi oamenii.

În cadrul proiectului de cercetare, specialiştii israelieni au efectuat analize pe 242 de mumii descoperite în anul 1994, în cripta bisericii dominicane din oraşul maghiar Vác. Cadavrele s-au conservat extrem de bine, datorită temperaturilor scăzute, a umidităţii şi presiunii constante a aerului din interiorul capelei subterane. Toţi cei depuşi aici au trăit în secolul al XVIII-lea şi aveau vârste cuprinse între 1 şi 65 de ani, potrivit Descoperă.

"Două dintre mumii prezentau disfuncţii naturale ale genei APC, însă, studiind ţesuturile unui alt cadavru, am descoperit mutaţia E1317Q, asociată cu predispoziţia la cancer colorectal. Prin urmare, am demonstrat că oamenii erau expuşi acestei boli chiar şi înainte de Era Industrială", a conchis Rina Rosin-Arbesfeld.