Disproporţia, faptul că Antarctica s-a încălzit de aproape trei ori mai mult în comparaţie cu creşterea temperaturii medii globale după vârful înregistrat la ultima epocă glaciară în urmă cu 20.000 de ani, subliniază faptul că la poli, atât la cel din Arctica, aflat la nord, cât la şi cel din Antarctica, din sud, are loc o amplificare a efectelor schimbărilor climaterice, fie că e vorba de răcire sau de încălzire.

Calculele ţin cont de estimările majorităţii modelelor climaterice, iar „rezultatul nu reprezintă o surpriză”, după cum susţine Kurt Cuffey, glaciolog la Universitatea Berkeley din California, Statele Unite.

Modelele aplicate pentru calcule pentru a analiza cum arăta planeta noastră în urmă cu 20.000 de ani pot fi utilizate pentru a estima efectul încălzirii globale în viitor şi „în general, fac o treabă foarte bună”, a mai spus cercetătorul. Astfel, ţinând cont de actualele schimbări climaterice, modelele prevăd că Antarctica se va încălzi de două ori mai mult faţă de restul planetei şi va atinge nivelul maxim în câteva sute de ani.

În condiţiile menţinerii situaţiei actuale privind emisiile de gaze cu efect de seră, se anticipează o creştere a temperaturii medii globale cu 3 grade Celsius până în 2100 şi, respectiv, cu 6 grade Celsius în Antarctica.

În plus, în urma măsurătorilor, s-a constatat că Antarctica este o zonă mai sensibilă la nivelurile globale de dioxid de carbon, potrivit lui Cuffey.

Acesta subliniază că situaţia din ziua de astăzi, în care încălzirea globală este determinată în special de emisiile de dioxid de carbon cauzate de influenţa umană, în urma arderii combustibilului fosil, diferă de ciclurile naturale. Capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon nu poate ţine pasul cu creşterea nivelului de gaze cu efect de seră din atmosferă, ceea ce înseamnă că nivelurile de dioxid de carbon şi temperaturile globale vor continua să crească dacă populaţia umană nu va reduce emisiile, mai arată sursa citată.