Aceste diamante, care sunt capabile să genereze propriul curent electric, pot fi o sursă de energie care durează chiar şi mii de ani datorită vieţii îndelungate a substanţelor radioactive din care sunt alcătuite.

Prima generaţie a reactoarelor nucleare Magnox din Marea Britanie, produse între anii 1950 şi 1970, folosesc blocuri de grafit pentru a susţine reacţiile nucleare, dar această tehnică are un cost important. În timpul acestui proces, grafitul devine radioactiv, generând un izotop de carbon instabil, carbon 14.

Ultimul dintre aceste reactoare a fost scos din funcţiune în 2015, dar după decenii în care puterea nucleară a deţinut un rol important, încă există o mare cantitate de deşeuri nucleare, iar aproximativ 95.000 de tone de grafit trebuie să fie stocat în siguranţă şi monitorizat, atâta timp cât încă este radioactiv. Iar acest timp de stocare şi monitorizare este unul lung, iar acest lucru denotă faptul că acest fenomen poate genera o activitate îndelungată a acestor baterii.

Acest lucru poate oferi şansa ca oamenii să le folosească în momentul în care bateriile uzuale nu pot fi încărcate sau schimbate, iar acestea pot fi folosite doar în cazul unor dispozitive care nu au nevoie de foarte multă energie.