Modulul s-a prăbuşit la 19 octombrie pe solul marţian după ce şi-a desfăşurat în mod normal marea sa paraşută la o altitudine de 12 km şi la o viteză de 1.730 km/oră. De atunci, Agenţia Spaţială Europeană desfăşoară o anchetă pentru a înţelege cauza acestui eşec, scrie AFP.

Imediat după desfăşurarea paraşutei, capsula a făcut mici mişcări rapide, mai importante decât cele prevăzute prin simulări, potrivit rezultatelor preliminare. Prin urmare, senzorul care măsoară acceleraţiile modulului a rămas reglat la indicaţia maximă timp de o secundă, adică mai mult decât era prevăzut (câteva milisecunde).

„Software-ul de navigaţie a fost înşelat de ceea ce a măsurat acest senzor". "Computerul de bord a acumulat apoi o eroare destul de mare, astfel încât calculul său pentru determinarea poziţiei modulului Schiaparelli a fost distorsionat", plasând-o la o altitudine mai mică cu 2 kilometri în timp ce sonda încă se afla la 3,7 km de suprafaţa planetei Marte, a explicat Blancquaert.

Sistemul de navigaţie a transmis comanda de aterizare, astfel că sonda s-a separat prematur de paraşută şi a coborât apoi în cădere liberă, "cu o viteză de 540 km / h", prăbuşindu-se pe Marte, aminteşte Blancquaert.

„Este vorba de concluzii foarte preliminare", a subliniat David Parker, director pentru misiuni spaţiale umane şi explorare robotică în cadrul ESA, într-o notă postată pe website-ul agenţiei.

„Vom avea o imagine completă la începutul anului 2017, odată cu raportul comisiei independente de anchetă", solicitat de directorul general al ESA, Jan Woerner, a scris el. "Dar am învăţat multe despre Schiaparelli, iar acest lucru ne va ajuta la a doua misiune ExoMars 2020", care prevede aterizarea unui robot mobil european pe solul marţian, a completat el.

„Într-un fel, am avut noroc că această slăbiciune a sistemului de navigare a fost reperată la această aterizare test înainte de a doua misiune", consideră Blancquaert.

Robotul mobil al misiunii europeano-ruse ExoMars 2020 va avea sarcina de a fora solul marţian pentru a încerca să găsească urme de viaţă din trecut pe această planetă.

Responsabilii europeni din domeniul spaţial trebuie să decidă la începutul lunii decembrie la Lucerna (Elveţia) dacă sunt de acord să meargă mai departe cu ExoMars 2020, acordând acestei misiuni o finanţare suplimentară de aproximativ 300 — 400 milioane de euro.