"Contactul dintre ocean şi nucleul din rocă al satelitului este extraordinar de important", conform lui Attilio Rivoldini, de la Observatorul Regal din Bruxelles, co-autor al studiului. "Interacţiunile dintre apă şi rocă asigură o serie de nutrienţi cheie şi o importantă sursă de energie, ingrediente necesare pentru eventuale forme de viaţă", a adăugat el.

Dacă studiul este corect, Dione, o lună cu diametrul de 1.120 kilometri, ar fi cel de-al treilea satelit al lui Saturn care ar deţine un vast ocean, după Titan (ocean din hidrocarburi în acest caz) şi Enceladus. Europa, Callisto şi Ganymede, lunile planetei Jupiter, au de asemenea oceane subterane, iar astronomii au ajuns la concluzia că aşa ar fi şi cazul planetei pitice Pluto.

Echipa de cercetători, coordonată de Mikael Beuthe de la Observatorul Regal din Bruxelles, a modelat configuraţia calotei de gheaţă de la suprafaţa lui Dione şi a lui Enceladus, pornind de la datele adunate de sonda Cassini, aparţinând NASA.

Rezultatele indică faptul că, în cazul lui Enceladus, oceanul este mai aproape de suprafaţă, în special în apropierea polului sud al satelitului, regiunea unde se manifestă şi fenomene de tip gheizer.

Aceeaşi simulare indică faptul că, în cazul lui Dione, oceanul ar avea mai mulţi kilometri adâncime şi s-ar afla sub zeci de kilometri de gheaţă. Acest ocean ar fi existat probabil în întreaga istorie a lui Dione, ceea ce înseamnă că a existat suficient timp pentru evoluţia unor forme de viaţă similare celor din jurul hornurilor vulcanice de la mari adâncimi, din oceanul terestru.

Concluziile noului studiu sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Geophysical Research Letters.