Dala de marmură care acoperă mormântul a fost mutată pe parcursul a trei zile, în cadrul lucrărilor de restaurare efectuate în această biserică din oraşul vechi, a constatat duminică un fotograf AFP.

Este prima dată când această piatră funerară este ridicată, cel puţin din anul 1810, în timpul precedentelor lucrări de restaurare întreprinse în urma unui incendiu, a declarat părintele Samuel Aghovan, şeful bisericii armene. „Acest lucru este emoţionant pentru că este ceva despre care vorbim de secole", a adăugat preotul.

Potrivit tradiţiei creştine, trupul lui Iisus a fost pus într-un pat funerar sculptat în stâncă în urma răstignirii sale de către romani în anul 30 sau 33. Creştinii cred că Hristos a înviat şi că femeile venite să-i ungă trupul la trei zile după înmormântare au spus că au găsit mormântul gol. 

Lucrările în curs ar trebui să permită efectuarea unor analize ale materialelor şi structurilor, a declarat experţii pentru AFP.

Conform revistei National Geographic, care a consacrat un articol lucrărilor de restaurare, deschiderea "patului funerar va oferi cercetătorilor o ocazie fără precedent de a studia suprafaţa originală a ceea ce este considerat drept locul cel mai sacru al creştinismului".

Proiectul de restaurare din Biserica Sfântului Mormânt a început în luna mai. În jurul sitului au fost montate schele şi panouri de protecţie, în timp ce o structură metalică a fost aplicată la intrarea în mormânt pentru a-i proteja pe turişti.

Mormântul este situat într-o structură mică cunoscută sub numele de edicul, care a fost reconstruit în marmură ca urmare a unui incendiu. El este susţinut de zeci de ani de o structură metalică, care ţine laolaltă blocurile de marmură. Dar acestea se desprind unele de altele sub efectul intemperiilor şi al afluxului zilnic a mii de pelerini şi turişti.

Acest altar ridicat sub cupola bisericii va fi demontat şi reconstruit în mod identic. Doar piesele foarte fragile sau cele sparte vor fi înlocuite, în timp ce plăcile de marmură care pot fi păstrate vor fi curăţate. Structura care le sprijină va fi consolidată, a precizat Custodia Locurilor Sfinte.

Lucrările sunt finanţate de cele trei principale confesiuni creştine de la Sfântul Mormânt (grecii ortodocşi, franciscanii, armenii) precum şi prin contribuţii publice şi private. 

Această restaurare, condusă de experţi greci cu sprijinul National Geographic Society, este de aşteptat să dureze opt luni, urmând să fie finalizată pentru Paştele din 2017.

Ediculul, realizat în 1809-1810 în stil baroc otoman după un incendiu care a avariat toată bazilica, este cea mai recentă dintre construcţiile care s-au succedat din secolul al IV-lea pe locul mormântului lui Iisus.

El a dat imediat semne de fragilitate, scufundându-se sub propria greutate şi fiind supus intemperiilor printr-un spaţiu deschis din cupola domnului. Factori contemporani i-au accelerat degradarea, în primul rând afluenţa vizitatorilor, a căror respiraţie face să crească umiditatea ambientală şi alterează mortarul. Şi lumânările care ard la câţiva centimetri de edicul provoacă puternice variaţii termice ale marmurei şi depun un strat gros de material negru şi unsuros.