Jurnalist român, despre protestele antigraţiere: „Strada joacă acum rolul opoziţiei; Pe oameni îi leagă furia şi disperarea unei corupţii duse până la sfidare” // INTERVIU

Jurnalist român, despre protestele antigraţiere: „Strada joacă acum rolul opoziţiei; Pe oameni îi leagă furia şi disperarea unei corupţii duse până la sfidare” // INTERVIU
Sursa: jurnal.md Foto: reuters.com 31.01.2017 10:36
Jurnalistul român Cristian Ştefănescu explică, într-un interviu pentru Deutsche Welle, ce efecte au avut protestele din ultimele săptămâni până acum şi ce l-a determinat să iasă în stradă alături de mii de alţi demonstranţi la Bucureşti.

DW: Care este miza protestelor şi ce te-a determinat să participi, la rândul tău?

Cristian Ştefănsecu: De aprope trei decenii, politicienii care s-au succedat la putere în România, sprijiniţi şi, uneori, chiar împinşi de la spate de o reţea compusă din oamenii şi urmaşii direcţi ai fostului partid unic şi ai securităţii ceauşiste, au furat tot ce s-a putut fura. Au subjugat justiţia, au deturnat sensul statului de drept, au guvernat pentru a-şi camufla corupţia şi hoţiile. Presiunea izolării internaţionale a fost singura care a pus în mişcare justiţia. Încet dar sigur, s-a pornit anchetarea multora dintre suspiciunile de corupţie - şi, surpriză sau nu, justiţia chiar a avut ce descoperi.

Recentele alegeri au readus însă la putere un partid captiv, controlat de condamnaţi penali şi de suspecţi în diverse dosare de corupţie, care aşteaptă pronunţarea sentinţei şi care se tem de confiscarea averilor pe care nu le pot justifica. Social-democraţii (PSD) şi aliaţii lor liberali (ALDE) dispun în Parlament de o majoritate care le permite să modifice după bunul plac legislaţia.

Deşi pare inimaginabil că aşa ceva se poate întâmpla în secolul XXI în Europa, actuala majoritate politică pregăteşte o lege a graţierii care să îi spele de păcate pe politicienii corupţi şi care să le permită să păstreze tot ceea ce au obţinut prin afaceri ilegale. Teama că vor fi puşi să îşi plătească fărădelegile le-a devenit atât de mare, încât sunt dispuşi să sacrifice nu doar soarta propriului partid, dar şi pe cea a ţării.

În absenţa unei opoziţii parlamentare care să ţină pasul cu această conjuraţie a penalilor şi condamnabililor, lumea şi-a pierdut răbdarea şi a ieşit în stradă pentru a le arăta politicienilor că acea bună parte din ţară care nu e captivă manipulărilor de tot felul crede că nu este normal ca legile să fie făcute în beneficiul celor care fură banul public şi că, dimpotrivă, guvernarea este un instrument administrativ în serviciul celor care contribuie la bugetul comun.

Cum ai descrie atmosfera protestelor? Ce îi uneşte pe demonstranţi?

E o lume pestriţă în stradă la mitingurile de protest din ultimele trei săptămâni. Unii cred (şi mă număr printre ei) că rezultatul alegerilor trebuie respectat şi că actuala putere are obligaţia să facă exact ceea ce le-a promis celor ce au creditat-o electoral, fără a-i pedepsi pe ceilalţi care, de altfel, sunt în egală măsură contributori la bugetul public, îşi plătesc taxele şi trebuie să beneficieze de pe urma bunei guvernări. Alţii, dimpotrivă, cred că o dată prins cu minciuna, nu mai poţi fi credibil, aşa că cer plecarea premierului şi a miniştrilor care au încercat să modifice legislaţia, fără consultări publice şi în dispreţul statului de drept.

Îi leagă furia şi disperarea unei corupţii duse până la sfidare. Oamenii pot greşi, inclusiv la guvernare. Dar atunci când te instalezi la putere pentru a spăla rufele murdare ale corupţilor, în vreme ce în spitale se moare de infecţii nosocomiale, jumătate din drumurile ţării sunt la pământ, iar a cincea parte din populaţie îşi caută un loc de muncă în străinătate, nu-ţi mai rămâne decât să spui că lumea care te contestă este manipulată de forţe oculte străine de ţară. E modul în care a început şi sfârşitul dictatorului Nicolae Ceauşescu.

Ce efecte au protestele la nivel politic?

Deocamdată protestele au reuşit să amâne modificarea arbitrară a legislaţiei penale. Mai mult, au obligat Ministerul Justiţiei să organizeze un fel de dezbatere publică, deşi aceasta este strict consultativă. Ministerul poate să ignore orice recomandare, orice sugestie venită din partea organizaţiilor profesionale, din partea societăţii civile sau a oricui se pricepe să amendeze un proiect de lege. Strada joacă acum rolul opoziţiei. 

Liderul PSD Liviu Dragnea a vorbit despre un început de lovitură de stat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a participat la protestele din Bucuresti în urmă cu o săptămână. Cum comentezi aceste declaraţii? 

Preşedintele Klaus Iohannis nu avea ce să caute printre protestatari. Protestul lor a fost unul îndreptat împotriva ciuntirii legislaţiei anti-corupţie, nu o răfuială politică. De ani de zile, protestatarii din România sunt priviţi ca fiind masă de manevră. Canale media intoxicate de un limbaj al urii rulează mereu aceeaşi placă: oamenii care ies în stradă au fost cumpăraţi. La ultimele mitinguri s-a vorbit despre 100 de lei primiţi de fiecare participant; pentru un copil s-au plătit 50 de lei iar pentru un câine 30. Oricât de absurd poate să sune aceasta, posturi de televiziune deţinute de un mogul condamnat definitiv şi de un om de afaceri care a dispărut în timpul urmăririi penale nu contenesc să repete aşa ceva. Şi este multă lume care le crede. De unde vin banii? Nu se ştie. Dar cele mai des vehiculate nume sunt serviciul de securitate naţională SRI şi multimiliardarul american George Soros.

Nu e nicio diferenţă între manipulările celor două televiziuni şi acuzaţiile lui Liviu Dragnea - care şi le propagă pe aceleaşi două canale media. Disperarea acestor personaje, în frunte cu Liviu Dragnea şi cu cei doi patroni media care au probleme cu justiţia, este atât de mare, încât nu au nicio problemă să răstoarne adevărul în prezenţa adevărului.

Preşedintele ştie foarte bine cu cine are de-a face, în tabăra actualei majorităţi parlamentare. Şi ar fi trebuit să îşi dea singur seama că apariţia sa în mulţime va da apă la moara manipulării. Nu ştiu dacă a decis singur sau dacă i-a sugerat cineva să o facă. Poate că el, personal, a punctat politic, dar pentru lupta anticorupţie a fost o greşeală.

Cum evaluezi propunerea preşedintelui Iohannis de a organiza un referendum pe tema modificărilor legilor justiţiei?

Ce se va întâmpla dacă, la fel ca în mare parte din Europa, amorţiţi de campanii anoste sau obosiţi de mesaje agresive, exasperaţi de politicieni incapabili să treacă de sticla ecranului sau timoraţi de mesaje panicarde, oamenii nu vor ieşi la referendum? Vor fi voci care vor spune că oamenii nu dau doi bani pe anticorupţie? Au mai fost astfel de voci: însuşi Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, spunea, după alegerile locale pe care partidul său social-democrat le-a câştigat, că alegătorii nu au nicio problemă cu dosarele penale ale primarilor. Dovada e clară: un sfert dintre primarii oraşelor României au probleme cu justiţia - iar unii au câştigat chiar în închisoare fiind.

Într-un peisaj dominat de minciună şi manipulare, va fi greu să transmiţi un mesaj percutant anticorupţie, va fi greu să faci oamenii să înţeleagă că există viaţă şi dincolo de hoţiile politicienilor penali.

Deutsche Welle

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI