'Obiectivul nostru este foarte clar - acela că în Europa, în locul unei dispute despre redistribuirea (de refugiaţi), ar trebui să existe o schimbare a focusului spre securizarea frontierelor externe', a declarat Kurz, într-o conferinţă de presă în care a prezentat priorităţile ţării sale la preşedinţia Consiliului UE, pe care Austria o va prelua de la Bulgaria.

Partidul Poporului (conservator) al lui Kurz guvernează din decembrie în coaliţie cu Partidul Libertăţii (de extremă dreapta), în urma unor alegeri dominate de tema crizei migranţilor în Europa.

Ţările Grupului de la Vişegrad - Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia - au respins în mod repetat solicitările venite din partea Bruxellesului şi a unor state occidentale de a prelua o parte din sutele de mii de refugiaţi, în majoritate musulmani, care au sosit în Uniunea Europeană începând din 2015.

Sub guvernul Kurz, Austria şi-a schimbat poziţia, de la a cere ca est-europenii să preia o parte din această povară, la criticarea dezbaterii referitoare la cotele de refugiaţi şi la solicitarea unui nou sistem în materie.

Potrivit lui Kurz, discutarea actualului de sistem de cote este inutilă dat fiind că ţări est-europene refuză acceptarea lor.

El a argumentat în favoarea unui sistem în care migranţii salvaţi pe Mediterana sunt returnaţi în Africa în loc de a fi aduşi în Europa, şi a promis stoparea imigraţiei ilegale.

'Protecţia (frontierelor) singură nu va rezolva problema migraţiei, dar întrebarea decisivă este ce se întâmplă cu oamenii după ce sunt salvaţi - aşadar, sunt aduşi în Europa Centrală sau sunt duşi înapoi în ţările de origine sau în alte regiuni sigure?', a arătat Kurz.

Întrebat la ce soluţii se gândeşte, premierul austriac a afirmat că extinderea mandatului Frontex - agenţia europeană de protecţie a frontierelor - este o opţiune, dar că există şi altele şi că va depinde de discuţiile cu ceilalţi lideri la reuniuni precum viitorul summit pe tema migraţiei şi securităţii pe 20 septembrie.

Potrivit lui Kurz, alte priorităţi pe care Austria şi le-a stabilit vizează promovarea competitivităţii UE şi eforturi în direcţia aderării statelor din Balcanii de Vest, în specia Serbia şi Muntenegru.

Prim-ministrul austriac şi-a mai exprimat speranţa că UE va face progrese în a se asigura că giganţi ai internetului precum Facebook şi Google plătesc impozite pe profit mai mari în ţările în care acestea sunt realizate.