De asemenea, săptămânalul informează că Parlamentul European "a reevaluat recent în creştere prejudiciul" suferit de locurile de muncă presupus fictive pentru asistenţi de europarlamentari din partea FN la "aproape 7 milioane de euro".

Reacţionând pe Twitter, lidera FN a scris: "JDD anunţă că sunt ţinta unui control fiscal?! Iată ştirea zilei! Într-adevăr, asta mai lipsea din tabloul persecuţiilor".

Deputată franceză pentru Pas-de-Calais (nord) îşi va ţine congresul partidului său la sfârşitul viitoarei săptămâni, la Lille.

Potrivit JDD, Parlamentul European "a reevaluat recent în creştere prejudiciul" suferit prin locurile de muncă presupus fictive de asistenţi parlamentari pentru eurodeputaţi ai FN la "aproape 7 milioane de euro". Dosarul "a fost prelungit pentru o perioadă ce începe din iulie 2009 până la sfârşitul lui 2012", ceea ce a provocat o reevaluare a prejudiciului cu puţin mai mult de 1,8 milioane de euro, a precizat JDD.

În septembrie 2015, Parlamentul European a evocat suma de 1,9 milioane de euro, apoi, în aprilie 2017, a reevaluat prejudiciul la aproape 5 milioane de euro.

Atunci când Parlamentul European anunţase, în 2015, sesizarea organismului antifraudă al UE, Olaf, prejudiciul evocat se ridica la 7,5 milioane de euro.

Şaptesprezece eurodeputaţi sau foşti eurodeputaţi ai FN, printre care Marine Le Pen şi tatăl ei Jean-Marie Le Pen, sunt vizaţi de ancheta, declanşată în 2015, referitoare la cel puţin 40 de asistenţi de europarlamentari.

Marine Le Pen a fost pusă sub urmărire la 30 iunie anul trecut, pentru abuz de încredere şi complicitate la abuz de încredere.

Ancheta se referă la salariile plătite din fonduri europene către asistenţi ai unor eurodeputaţi ai FN în Parlamentul European.