Aliaţii din cadrul NATO au convenit în 2014 o creştere a cheltuielilor lor pentru apărare la 2% din PIB-ul naţional până în 2024, în timp ce grosul cheltuielilor alianţei pentru apărare provine din partea SUA, care au alocat anul trecut 3,57% din PIB pentru apărare.

Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare în ansamblu au atins numai 1,46% din PIB în 2017, estimându-se că doar Estonia, Grecia şi Marea Britanie au atins obiectivul de 2% din PIB, după SUA.

În timp ce SUA le cer de mult timp aliaţilor lor să-şi sporească cheltuielile pentru apărare, Trump a fost îndeosebi de ofensiv referitor la o mai bună împărţire a sarcinilor, ducând problema contribuţiilor pentru apărare chiar până în discuţiile actuale cu Uniunea Europeană privind tarifele americane la oţel şi aluminiu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat ţările NATO pentru creşterea cheltuielilor de apărare pentru al treilea an consecutiv, precizând că aliaţii europeni din cadrul NATO şi Canada şi-au sporit cheltuielie de apărare cu aproape 5% în termeni reali în 2017.

Potrivit lui Stoltenberg, majorarea cheltuielilor este necesară pentru NATO pentru a face faţă unor ameninţări crescânde, inclusiv celei reprezentate de Rusia. El a precizat totuşi că NATO nu doreşte un nou Război Rece.

''Nu vrem să fim atraşi într-o nouă cursă a înarmării. Dar să nu existe nici o îndoială: NATO îi va apăra pe toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări'', a spus Jens Stoltenberg.