Ungaria şi Slovacia contestau legalitatea planului lansat în septembrie 2015 de Bruxelles pentru a ajuta Grecia şi Italia, supuse unei presiuni imense din partea valului mare de refugiaţi care fug de conflictele şi sărăcia din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.

Ungaria şi Slovacia fac parte din ţările care au votat contra cotelor obligatorii, la fel ca Republica Cehă şi România, dar ele au fost puse în minoritate de către alte state membre ale UE.

Conform planului, Ungaria avea obligaţia de a primi, într-o primă fază, 1.300 persoane (peste 2.300 la final) şi Slovacia circa 800 (peste 1.400 la final), însă până la 31 august Ungaria nu primise niciun solicitant de azil relocat, iar Slovacia doar 16.

După mai multe notificări, care s-au dovedit ineficiente, în luna iunie Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement (încălcare a dreptului comunitar) contra Budapestei, Varşoviei şi Pragăi. Slovacia nu a fost vizată în acest stadiu.

Până la finalul lunii august, doar 19.216 de persoane fuseseră relocate din Grecia şi 8.212 din Italia către alte ţări membre. Potrivit executivului UE, la finalul lui iulie în Grecia se mai aflau numai 5.000 de persoane eligibile pentru relocare, iar în Italia câteva mii.