Obligaţia juridică de relocare ce le revine statelor membre nu ia sfârşit la finalul lunii septembrie, însă deciziile luate în 2015 de Consiliul European se aplică tuturor persoanelor eligibile care vor sosi în Grecia sau Italia până la 26 septembrie 2017.

Deocamdată, statele membre au atins doar 28,7% din obiectivul de 160.000 de solicitanţi de azil stabilit pentru această dată.

''După doi ani de când acest plan a fost convenit, majoritatea statelor membre ale UE i-au abandonat pe refugiaţi şi solicitanţi de azil, eschivându-se de la responsabilităţi şi lăsând mii de oameni în voia sorţii în Italia şi în Grecia'', a declarat Iverna McGowan, directoarea Biroului pentru instituţiile europene al AI. ''Trebuia ca statele UE să facă un pas înainte şi să-şi respecte promisiunile asumate, în caz contrar riscând să fie sesizată Curtea Europeană şi să le fie aplicate sancţiuni severe'', a adăugat ea.

Potrivit Amnesty International, Spania şi-a atins doar 13,6% din cota revenită, Belgia 25,6%, Olanda 39,6%, iar Portugalia 49,1%.

Singurul stat care şi-a respectat integral angajamentul este Malta, în aceeaşi situaţia aflându-se Norvegia şi Liechstenstein, care s-au alăturat în mod voluntar planului, cu câte 1.500 şi, respectiv, 10 solicitanţi de azil relocaţi. Finlanda, cu 94%, şi Irlanda, cu 76,5%, sunt de asemenea pe calea cea bună.

Slovacia, care a contestat fără succes, alături de Ungaria, la Curtea de Justiţie a UE planul de relocare, a acceptat doar 16 solicitanţi de azil din cota de 902, iar Cehia numai 12 din 2.691, arată Amnesty.

Organizaţia cere guvernelor statelor UE ''să continue relocarea celor deja eligibili, în conformitate cu obligaţiile lor'', după expirarea termenului limită, prin alte modalităţi precum acordarea de vize de lucru sau accelerarea procedurilor de reunificare familială.

''Toate persoanele care sosesc în Grecia sau în Italia înaintea datei limită au dreptul de a beneficia de programul de relocare. Pe lângă faptul de a le permite să-şi continue viaţa în demnitate şi fără riscuri, includerea lor în program ar atenua presiunea în insulele greceşti şi ar ameliora condiţiile în aceste locuri'', a subliniat Iverna McGowan.

La rândul său, Julia Ivan, directorul AI Ungaria, a declarat că este ''deosebit de dureros'' faptul că ţara sa nu a acceptat nici măcar un singur solicitant de azil. Ungaria nu doar că nu a respectat o obligaţie legală, dar a şi pierdut subvenţia de 6.000 de euro la care avea dreptul pentru fiecare solicitant de azil pe care l-ar fi primit, a subliniat Julia Ivan. Suma totală de 2,4 miliarde de forinţi (7,7 milioane de euro) pe care Ungaria ar fi primit-o de la Bruxelles ar fi depăşit costurile cu hrana pentru toţi solicitanţii de azil pe un an, a arătat ea, într-un comunicat.