Cercetătorii din cadrul Universităţii Duke din Carolina de Nord au transmis explozii în apropierea unui model la scală asemănătoare cu cea a submarinului pentru a calcula impactul. Conform cercetătoarei Rachel Lance, implicată în studiu, echipajul de la bordul submarinului a murit instant din cauza forţei exploziei ce a pătruns prin ţesuturile moi ale lor, în special prin plămâni şi creier. Mail Online notează că trumele la nivelul plămânilor au fost resimţite în procent de 85% de către echipajul submarinului Hunley. 

„Acestea sunt caracteristici ale victimelor unei explozii. Moartea este imediată şi nu lasă urme la nivelul scheletului. Din nefericire, ţesuturile care ne-ar fi arătat ce s-a întâmplat cu echipajul s-au descompus în ultimii 100 de ani”, a declarat Lance. 

Unda de şoc a exploziei a călătorit cu o viteză de aproximativ 1.500 de metri pe secundă în apă şi 340 de metri pe secundă în aer.  Experta sugerează că unda de şoc a pătruns prin ţesuturile membrilor echipajului cu 30 de m/s. 

Această forţă a distrus structurile din plămâni, unde sângele întâlneşte oxigenul., astfel plămânii s-au umplut cu sânge, iar echipajul a murit instantaneu. De asemenea, aceştia au suferit traumatisme cerebrale severe din cauza distanţei reduse dintre ei şi explozie. 

Prima şi ultima misiune a submarinului Hunley a avut loc pe 17 februarie 1864, atunci când a scufundat nava de luptă de 1.200 de tone a Statelor Unite ale Americii. În urma analizelor, rămăşiţele echipajului de pe submarin au fost descoperite întacte, toate aflându-se pe poziţiile lor.