Principala îngrijorare din birourile Pentagonului a fost formulată de un general american şi descrie voalat un potenţial „cal troian” cu care ruşii ar putea sosi la pachet în Belarus: „Marea îngrijorare este că trupele ruse nu vor mai pleca. Şi nu suntem paranoici”.

Zapad-2017 va avea loc pe o arie geografică ce curpinde ţărmul Mării Baltice, estul separatist al Ucrainei şi enclava Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania.

În 2015, The Guardian relata despre planul Rusiei de a-şi depozita rachete nucleare şi de croazieră în Kaliningrad, butonul de tatonare strategică şi balistică pe care Moscova îl poate folosi pentru a ameninţa linia baltică a NATO.

Tot despre un pericol nuclear, printre alte iminenţe, referitor însă la Zapad-2017, scria în luna mai şi publicaţia de analiză militară National Interest. Autorii articolului, Tomasz K. Kowalik şi Dominik P. Jankowski, identificaseră câteva implicaţii de modus operandi la care comunitatea internaţională ar trebui să fie extrem de atentă, pornind de la felul în care Rusia tinde să exploateze prilejurile de exerciţii militare la scară largă.

Colonelul Tomasz K. Kowalik este directorul Departamentului Militar de Afaceri Externe din cadrul Ministerului Apărării de la Varşovia. Dominik P. Jankowski este şeful Biroului de Securitate Estică al OSCE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia. 

Nu trebuie să mergem prea departe în trecut pe firul istoriei. Ultimul deceniu ne oferă un exemplu grăitor. Anul 2008, august. În timp ce toată lumea urmărea Jocurile Olimpice de la Beijing, într-un plan secund, pe 8 august, Rusia declanşa un atac-fulger la adresa Georgiei, invadând Osetia de Sud. Ce se petrecuse cu puţin timp înainte de operaţiunea armată? Ruşii tocmai ce încheiaseră un exerciţiu militar în Caucaz, „Kavkaz 2008”, care - ironia sorţii - se desfăşurase chiar în nordul Georgiei, între 15 şi 31 iulie.

Derulăm înainte: Zapad-2013. Kowalik şi Jankowski amintesc că, atunci, exerciţiul militar fusese unul fără o „notificare” prealabilă şi a vizat, printre alte teritorii, şi Crimeea, unde, sub camuflajul evenimentului, ruşii au dislocat în peninsula ucraineană un număr semnificativ de trupe, militarii care, peste un an, aveau să contribuie la anexarea de facto a teritoriului ucrainean. 

Exerciţiul Zapad se desfăşoară o dată la patru ani şi, de obicei, este pregătit cu maximă acribie în relaţionarea publică, iar Zapad-2017, scriu cei doi oficiali, ar putea fi cel mai mare exerciţiu de această factură din 1991 încoace. Conform primelor informaţii, la manevre vor participa unităţi de blindate, infanterie şi paraşutişti, cărora li se vor alătura militari din trupele speciale. Va fi prezentă şi celebra divizie de tancuri care a ocupat Berlinul în cel de-Al Doilea Război Mondial şi a participat la invadarea Cehoslovaciei în 1968.

Un alt subiect de îngrijorare pentru NATO ar trebui să fie „obiceiul Rusiei de a folosi arsenalul nuclear pentru instrucţie în cadrul exerciţiilor militare la scară largă”. Pe durata desfăşurării Zapad-2009 şi Zapad-2013, mass-media a relatat intens atunci despre scenariile pe bază de „lovituri nucleare” în ţările NATO folosite de Rusia. „Vă puteţi imagina ca NATO să practice (scenarii – n.r.) lovituri nucleare asupra oraşelor ruseşti?”, se întreabă cei doi oficiali polonezi, atrăgând atenţia că trebuie o monitorizare strică de către comunitatea internaţională a substanţelor chimice, biologice şi radiologice pe care „trupele nucleare” le vor folosi în cadrul Zapad-2017.

„Cel de-al treilea element care ar trebui supravegheat este dezvoltarea militară pe termen lung şi stabilitatea regională. Cum va acţiona şi cum se va comporta Belarus – unicul aliat militar din regiune al Rusiei – pe durata exerciţiului? Pe de-o parte, oferă o prezenţă militară de facto a Rusiei, din moment ce câteva unităţi ruseşti sunt deja permanent amplasate acolo. Dar pe de altă parte, dacă Rusia decide brusc să nu mai plece din Belarus cu desfăşurarea de trupe după Zapad-2017? Acest scenariu, care nu este atât de improbabil, ar putea destabiliza situaţia şi aşa tensionată din regiune”, se mai arată în articolul publicat în National Interest.

În prezent, Rusia deţine baze militare în următoarele zone din Belarus: Vileyka (un centru de comunicare al flotei navale), Hantsavichy (staţie radar), Bobruisk (bază aeriană) şi Baranovichi (bază aeriană).

Referitor la Zapad-2017, ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, atenţiona în luna iunie că Vladimir Putin „vrea să testeze NATO şi probabil cel mai bun mijloc de a o face sunt republicile baltice".