Într-un interviu pentru cotidianul Welt am Sontag, dna Merkel a dezminţit faptul că a făcut o greşeală promovând o politică a porţilor deschise, chiar dacă sosirea a un milion de refugiaţi în ultimii doi ani din Siria şi Irak a provocat fisuri adânci în cadrul partidului său conservator, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), şi a determinat o scădere a sprijinului pentru ea.

Cu patru săptămâni înainte de alegerile din 24 septembrie, un sondaj de opinie Emnid, difuzat duminică, arată că CDU este creditată cu 38 % din intenţiile de vot, mai mult cu 15 % decât Partidul Social-Democrat (SPD). Scorul este mai mare decât cel din februarie (32 %), dar cu mult mai mic faţă pe rezultatul de 41,5 % din voturi obţinut de CDU la precedentele alegeri din 2013.

''Aş lua toate deciziile importante din 2015, în acelaşi mod, din nou. A fost o situaţie extraordinară şi am luat decizia pe baza a ceea ce credeam că este corect din punct de vedere politic şi umanitar'', a declarat dna Merkel, potrivit publicaţiei.

Decizia sa de a deschide graniţele ţării pentru refugiaţi a dus la o creştere bruscă a sprijinului faţă de partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), creditat în sondaje cu până la 10 % din intenţiile de vot pentru alegerile din septembrie.

Angela Merkel (63 de ani), care doreşte să obţină un al patrulea mandat la alegerile din septembrie, a trebuit să facă faţă unei contestări dure şi susţinute din partea unor demonstranţi care s-au opus politicii sale privind refugiaţii până în prezent pe parcursul campaniei electorale.

Dimensiunea şi intensitatea protestelor au fost îndeosebi de puternice în regiunea natală a Angelei Merkel din fosta Germanie de Est comunistă. Ea spus însă că nu se va ţine departe de zonele în care animozitatea faţă de ea a atins cote înalte.

''Suntem o ţară democratică şi fiecare poate să se exprime liber în public aşa cum doreşte. Este important să nu ne abatem de pe calea noastră evitând anumite zone doar pentru că există acolo o mână de oameni care ţipă'', a mai spus cancelarul german.

Sprijinul faţă de dna Merkel şi partidul său a fost însă recuperat într-o oarecare măsură după ce afluxul de refugiaţi a scăzut în 2016 la 280.000 şi chiar la circa 106.000 în primele şapte luni ale acestui an.