Şefii de stat sau de guvern din NATO, care numără acum 29 de state odată cu aderarea Muntenegrului la începutul lunii iunie, s-au reunit la finalul lui mai, la Bruxelles, într-o formulă care i-a inclus pentru prima oară pe noii preşedinţi american, Donald Trump, şi francez, Emmanuel Macron.

Criticile repetate ale lui Trump faţă de Alianţă au provocat temeri privind o dezangajare a Statelor Unite, a căror superioritate militară a funcţionat mult timp ca o 'umbrelă protectoare' pentru Europa.

Preşedintele american cere ca aliaţii să contribuie mai mult la propria lor apărare şi să se conformeze ţintei de alocare a 2% din PIB bugetelor militare până în anul 2024. Trump mai vrea ca NATO să contribuie mai mult la lupta antiteroristă.

După ce în intervenţia de la summitul din mai de la Bruxelles a evitat să reafirme angajamentul SUA faţă de respectarea articolului 5 din Tratatul fondator al NATO, care garantează intervenţia aliaţilor în cazul agresiunii împotriva unui stat membru, Donald Trump a sfârşit prin a da o astfel de asigurare pe 9 iunie, la Casa Albă, cu prilejul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele român Klaus Iohannis.