Legea a fost adoptată pentru a pune capăt unui lung proces între statul austriac şi proprietara clădirii, Gerlinde Pommer.

Deşi Gerlinde Pommer păstrează de mai mulţi ani o tăcere mediatică absolută în privinţa acestui proces dificil, evitând orice apariţie publică, ea a contestat totuşi la cea mai înaltă instanţă austriacă vânzarea forţată a clădirii, pe care o consideră ilegală.

Însă Curtea Constituţională a dat câştig de cauză, vineri, statului austriac, estimând că această expropriere a fost realizată "în interesul general".

"Casa prezintă riscul de a deveni un loc de pelerinaj (...) în beneficiul ideologiei naziste (...) Era deci necesar să ne asigurăm că nicio infracţiune nu va putea fi comisă în acel loc", a precizat Curtea Constituţională austriacă.

Instanţa reaminteşte că vânzarea forţată a fost însoţită de o indemnizaţie, a cărei valoare nu a fost însă dezvăluită.

Închiriată de statul austriac din 1972 pentru a împiedica folosirea ei în alte scopuri, impunătoarea clădire galbenă în care Adolf Hitler s-a născut în 1889 a adăpostit în trecut un centru pentru persoane cu handicap — o categoriei a populaţiei care a fost victimă a regimului nazist.

Din 2011, proprietara s-a folosit de dreptul ei de veto pentru a bloca orice folosire a casei de către stat, care îi plătea o chirie lunară de 4.800 de euro. Rămas neocupat, imobilul a devenit un loc de întâlnire pentru nostalgicii celui de-al Treilea Reich.

Dorită de ministrul de interne Wolfgang Sobotka, dar combătută de o comisie de experţi, ideea demolării casei a fost înlocuită de proiectul unei profunde modificări arhitecturale, pentru ca imobilul să nu mai poată fi identificat.

După finalizarea lucrărilor, o instituţie publică se va muta în această clădire, ce va fi folosită în scopuri care vor reprezenta "o antiteză a nazismului", potrivit autorităţilor austriece.