Aproximativ 5°C ar fi atribuite încălzirii globale, restul provenind de la ''insule de căldură urbane'' generate de dispariţia spaţiilor verzi în favoarea betonului şi asfaltului, subliniază studiul publicat în Nature Climate Change.

Aceste ''insule'' sunt cele care fac oraşele mai calde decât împrejurimile lor şi accentuează canicula şi valurile de căldură, având drept consecinţă un consum mai mare de energie pentru răcirea clădirilor, creşterea riscurilor pentru sănătate, disconfort, un aer mai poluat, calitate mai proastă a apei şi mai puţină productivitate la locul de muncă.

Potrivit unuia dintre autorii studiului, Francisco Estrada, de la Institutul de Studii pentru Mediu din Olanda, 5% din oraşele cele mai populate s-ar putea confrunta cu creşteri ale temperaturilor de 8°C şi chiar mai mult.

Cercetătorii au estimat şi costul acestor evoluţii pentru oraşe.

Astfel, un oraş situat la mijlocul eşantionului de 1.692 de oraşe studiate ar pierde echivalentul a 1,4 până la 1,7% din PIB pe an până în 2050 şi între 2,3 şi 5,6% până în 2100 , potrivit lor. Pentru oraşul cel mai afectat, pierderile ar putea ajunge la 10,9% din PIB până în 2100.

Prin urmare, contează orice măsură pentru a acţiona împotriva acestor insule de căldură, indiferent dacă este vorba de a planta copaci sau a acoperi trotuarele şi acoperişurile cu verdeaţă, spun cercetătorii.

Oraşele reprezintă 1% din suprafaţa planetei, dar consumă aproximativ 78% din energia mondială şi produc mai mult de 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din arderea combustibililor fosili (gaz, cărbune, petrol), notează oamenii de ştiinţă.

Ţările lumii şi-au fixat ca obiectiv la sfârşitul lui 2015, la Paris, să limiteze la 2°C încălzirea globală în raport cu nivelul din era Revoluţiei industriale, reducând concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.