"Se întâmplă foarte rar ca violenţa criminală să atingă nivelul unui conflict armat. Însă este ceea ce se întâmplă în triunghiul de nord al Americii Centrale (Honduras, Guatemala şi Salvador, cu 16.000 de omucideri) şi în special în Mexic", a adăugat el.

Deşi în cele trei ţări din America Centrală a fost înregistrată o reducere a numărului de crime, nu este cazul şi în Mexic, care a cunoscut o înmulţire cu 11% a asasinatelor între 2015 şi 2016.

Conform IISS, aceste violenţe au apărut în urma deciziei din decembrie 2006 a preşedintelui mexican Felipe Calderon de a declara război traficului de droguri. "Conflictul care a urmat a adus dezastru în Mexic: 105.000 persoane au fost ucise între această dată (decembrie 2006) şi noiembrie 2012", a afirmat Sampaio.

Înmulţirea violenţelor între 2015 şi 2016 s-a datorat unei curse a înarmării între carteluri, "obiectivul acestor bande criminale fiind de a-şi afirma autonomia asupra unor teritorii urbane cu activităţi ilicite precum traficul de cocaină, producţia de heroină şi, în fiecare zi tot mai mult, de laboratoare de droguri sintetice", a explicat el.

În opinia sa, aceasta se adaugă la un context "de slăbiciune instituţională şi de corupţie răspândită care a infestat statul mexican".