Preşedintele în funcţie François Hollande al Partidului Socialist este eligibil pentru a candida la un al doilea mandat, însă a refuzat să facă acest lucru. El este primul preşedinte în funcţie al celei de-a Cincea Republici care nu candidează pentru un al doilea mandat. Un total de 11 candidaţi vor candida în primul tur. În cazul în care niciun candidat nu va câştiga majoritatea voturilor, un al doilea tur între primii doi candidaţi va avea loc pe 7 mai

Cei patru candidaţi principali care se înfruntă în primul tur pentru a ajunge la Palatul Elysée sunt Emmanuel Macron (39 de ani), din partea organizaţiei „În Mişcare!" („En marche!"), Marine Le Pen (48 de ani), liderul partidului Frontul Naţional, François Fillon (63 de ani), candidatul partidului „Republicanii" şi Jean-Luc Mélenchon (65), din partea formaţiunii „Franţa Nesupusă" („La France Insoumise").

Cea mai mediatizată figură a campaniei electorale din Franţa a fost, de departe, şefa partidului de extremă dreaptă, Marine Le Pen, care le-a promis francezilor să închidă graniţele ţării pentru imigranţi, să înlăture criminalitatea şi să scoată Franţa în afara Uniunii Europene pentru a o salva de globalizare.

Cu toate acestea, sondajele recente arată că Le Pen s-ar confrunta cu o înfrângere zdrobitoare dacă ar ajunge în turul al doilea, favorit pentru câştigarea fotoliului de preşedinte fiind Emmanuel Macron, cotat, în toate scenariile, cu un procent de peste 60%.

Asta dacă va ajunge până acolo, întrucât procentul de peste 30% de votanţi încă indecişi, inconsecvenţele din sondaje şi marjele de eroare fac imposibil de prezis cu exactitate în acest moment care sunt candidaţii care vor ajunge să se lupte pentru preşedinţie în al doilea tur de scrutin. Turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc pe 7 mai.

Cine sunt cei patru candidaţi principali care se înfruntă la preşedinţia Franţei
 
După ce a studiat la Sciences Po şi la Şcoala Naţională de Administraţie, Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, a devenit rapid bancher Rothschild şi apoi consilier şi ministru al Economiei în Guverul Hollande. Nu a mai deţinut nici o dată această funcţie şi susţine că vrea să spulbere „blazarea şi lipsa de conţinut" a politicii franceze. Se consideră o persoană energică şi optimistă şi pretinde că nu e nici de stânga, nici de dreapta, ci, mai degrabă „pragmatic şi corect", liberal din punct de vedere economic, orientat spre mediul de afaceri, dar şi un progresist în ceea ce priveşte problemele sociale. 
 
Marine Le Pen, în vârstă de 48 de ani, este a treia fiică a fondatorului Frontului Naţional, Jean-Marie Le Pen, care a reuşit în anul 2002 să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale. De profesie e avocat şi a început o luptă pentru putere în 2011. Le Pen, şi ea implicată într-un scandal legat de unele locuri de muncă false, dar la Parlamentul European, vrea să pună capăt imigraţiei, să înlăture criminalitatea, să ajungă la eradicarea islamismului, să scoată Franţa în afara Uniunii Europene pentru a o salva de globalizare. 
 
„Naţionalismul său economic" ar favoriza, spune ea, afacerile franţuzeşti, dar şi politicile de genul „Franţa pe primul loc", în sistemul social, în sănătate, educaţie şi în câmpul muncii, care au scopul de a-i prioritiza pe autohtoni. 
 
François Fillon, în vârstă de 63 de ani, este fostul prim ministru al preşedintelui Nicolas Sarkozy, cu un mandat de cinci ani în fruntea Executivului francez. Un conservator arhetipal, acesta „prinde" mai ales la francezii catolici, de orientare de dreapta, dornici să păstreze valorile familiei tradiţionale. Din punct de vedere economic, acesta are un program mult mai radical şi promite reforme-şoc de tip thatchrist, inclusiv tăierea taxelor şi reducerea cheltuielilor publice, creşterea vârstei de pensionare şi liberalizarea legilor muncii. 
 
Jean-Luc Mélenchon (65), a fost ministru socialist din 2000 până în 2002. Este cunoscut drept un lider caustic şi pătimaş al „Franţei Nesupuse" („La France Insoumise"), iar politicile pe care le vizează includ scurtarea săptămânii de lucru, scăderea vârstei de pensionare, creşterea venitului minim şi beneficii sociale, precum şi taxarea celor cu venituri importante la 90%. 
 
Acesta vrea şi abandonarea puterii nucleare, abolirea regimului prezidenţial al celei de-a Cincea Republici, iar în ceea ce priveşte politica externă, susţine retragerea din NATO, dezvoltarea unor legături mai strânse cu Rusia şi renegocierea termenilor referitoare la statutul de membru UE al Franţei, cu promisiunea organizării unui referendum pentru rămânerea în UE ulterior. 
 
Candidatul oficial al Partidului Socialist, un rebel de extremă stângă şi fost ministru al Educaţiei, Benoît Hamon, în vârstă de 49 de ani, a intrat în cădere liberă, pe măsură ce Mélenchon a crescut în sondaje. Cu ţinta precisă de a orienta partidul spre spectrul politic de stânga după preşedinţia extrem de contestată a lui Hollande, politica sa cea mai vizibilă este aceea de a introduce venitul minim universal.