Principalii candidaţi, de la reprezentanta extremei drepte Marine Le Pen şi până la exponentul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, încearcă să dea un răspuns la una dintre principalele preocupări ale alegătorilor: cum să trăiască în siguranţă. Valul de atentate din ultimul doi ani a schimbat drastic rutina francezilor, puţin obişnuiţi cu astfel de evenimente. Seria de atacuri care a vizat Franţa — începută în ianuarie 2015 cu atacul asupra revistei satirice Charlie Hebdo, la Paris, continuată cu atacul cu camion din Nisa, soldat cu 86 de morţi, la 14 iulie 2016, şi al cărei ultim capitol a fost atacul de joi seara de pe bulevardul Champs-Elysees din Paris, soldat cu moartea unui poliţist — a avut principalul punct de inflexiune în ziua de 13 noiembrie 2015, când teroriştii jihadişti au ucis la Paris şi Saint Denis 130 de persoane, dintre care 89 în sala de concerte Bataclan.

Preşedintele francez, socialistul Francois Hollande, a decretat atunci starea de urgenţă, care va rămâne în vigoare până în iulie anul curent. Organizaţii precum Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului (FIDH) au avertizat că politica antiteroristă a Franţei, sub incidenţa acestei stări de urgenţă, erodează temeliile statului de drept şi deschide calea abuzurilor în timpul anchetelor. Menţinerea sau nu a acestei măsuri îi divizează pe principalii candidaţi la preşedinţia Franţei.

Candidatul conservator Francois Fillon doreşte o întărire a stării de urgenţă, socialistul Benoit Hamon vrea s-o modifice, iar stângistul Mélenchon vrea să renunţe cu totul la ea. Centristul Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, ambii în fruntea sondajelor, nu şi-au făcut public punctul de vedere pe această temă. Cei cinci candidaţi sunt totuşi de acord în privinţa faptului că ar trebui sporite forţele de poliţie, al căror număr este estimat la 250.000 de agenţi, potrivit unor date din 2014, şi care anul trecut au protestat faţă de lipsa de personal şi de mijloace financiare.

Le Pen, partizană a ideii potrivit căreia forţele de ordine ar trebui să aibă atribuţii mai importante, a promis să le consolideze 'masiv', prin angajarea a 15.000 de poliţişti şi jandarmi. Principalul ei rival, Macron, doreşte să sporească numărul poliţiştilor cu 10.000 şi pledează pentru crearea unei poliţii a securităţii cotidiene care să fie 'mai aproape' de francezi. Fillon, un alt candidat favorabil întăririi legii şi ordinii, a anunţat că ar dispune suplimentarea forţelor de poliţie cu încă 10.000 de agenţi care să se ocupe de munca pe teren, dar şi de sarcini de ordin administrativ. Din partea stângii, Mélenchon pledează pentru dublarea numărului de poliţişti, iar Hamon consideră că ar trebui create 5.000 de posturi noi.

Le Pen, Macron şi Mélenchon sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, eliminat în 1997, în timp ce Fillon şi Hamon se opun. În schimb, creşterea bugetului apărării, de la 1,77% din PIB, cât este în prezent, până la 2% din PIB, a creat consens între toţi candidaţii principali, cu excepţia lui Mélenchon. Nici în privinţa alegerii alianţelor internaţionale pentru a lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic nu există un punct comun între candidaţi: Fillon vrea relaţii mai fluide cu Rusia lui Vladimir Putin cu scopul de a lupta împotriva SI în Siria, Le Pen şi Mélenchon doresc deopotrivă o apropiere a Franţei de Rusia, în timp ce Macron şi Hamon nu sunt de acord cu aceasta.

Şi participarea Franţei la NATO generează controverse. Mélenchon doreşte ca Franţa să abandoneze această organizaţie militară, iar Le Pen vrea retragerea ţării sale din comandamentul militar pentru ca Franţa să nu mai fie obligată să intre în războaie 'care nu sunt ale ei'. Macron şi Hamon ar menţine ţara în organizaţia transatlantică, în timp ce Fillon nu s-a pronunţat public asupra acestui subiect.