Ancheta a atras Elveţia într-o dispută între Turcia şi mai multe ţări europene, într-un moment în care autorităţile de la Ankara încearcă să obţină sprijin din diaspora înaintea referendumului de duminică privind extinderea prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

„Este cert că niciun fel de activitate de spionaj nu a fost desfăşurată în sfera ambasadei noastre“, a declarat ambasadorul Ilhan Saygili în cadrul unui interviu.

Saygili a mai precizat că adjunctul său din Berna a fost înlăturat din funcţie, dar nu a confirmat informaţiile din presă potrivit cărora diplomatul şi familia sa au solicitat azil în Elveţia. „Dacă el este absolut nevinovat, atunci ar fi putut să se întoarcă în Turcia şi să-şi dovedească nevinovăţia“, a spus ambasadorul.

Ministrul elveţian de Externe i-a transmis omologului său turc faptul că Elveţia va „investiga riguros“ orice activitate de spionaj ilegal din partea Ankarei la adresa cetăţenilor turci, înainte de referendum.

Ancheta procurorilor elveţieni vizează o presupusă culegere de informaţii, prin care participanţii la evenimentele de la Universitatea din Zurich de la sfârşitul anului 2016 şi începutul anului 2017 au fost filmaţi sau fotografiaţi, potrivit presei elveţiene.

Acuzaţiile de spionaj la adresa susţinătorilor regimului lui Erdogan au apărut în Germania în luna februarie. Poliţia germană a percheziţionat apartamentele a patru imami suspectaţi de spionaj pentru guvernul Turciei la adresa unor adepţi ai clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea unei lovituri de stat care a eşuat în luna iulie a anului trecut.

Şeful autorităţii religioase de stat a Turciei, Diyanet, Mehmet Gormez, a negat faptul că imamii au desfăşurat activităţi ilegale şi a catalogat astfel de afirmaţii drept defăimătoare.

Potrivit statisticilor guvernului elveţian, 68.000 de cetăţeni turci locuiesc în Elveţia, în timp ce site-ul ambasadei Turciei apreciază că este vorba despre 130.000 de persoane.