Juristul leton s-a declarat "extrem de îngrijorat" de adoptarea acestei legi, care este "susceptibilă să înrăutăţească situaţia deja extrem de problematică a solicitanţilor de azil în Ungaria".

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), "a plasa în detenţie o persoană cu scopul de a-i refuza intrarea pe teritoriu sau de a o expulza (în ţara de origine) trebuie să fie o măsură la care să se recurgă în ultimă instanţă, doar dacă nu pot fi folosite măsuri mai puţin coercitive", a reamintit Muiznieks.

Legea adoptată marţi de Budapesta se va aplica atât nou-veniţilor, cât şi solicitanţilor de azil deja aflaţi în ţară, în număr de 586 în februarie. Imigranţii vor fi plasaţi în "zone de tranzit" la frontierele cu Serbia şi Croaţia, unde vor fi închişi în aşteptarea unei decizii definitive privind cererea lor de azil. Vor putea să părăsească acest zone doar dacă se întorc în ţara din care au venit.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi s-a declarat marţi 'profund îngrijorat' de adoptarea acestei noi legi care, în opinia sa, "încalcă obligaţiile Ungariei faţă de legile internaţionale şi europene".

Comitetul Helsinki Ungaria a criticat de asemenea puternic noua lege, precizând că "Ungaria îşi continuă politica de ignorare deplină a obligaţiilor sale faţă de dreptul european şi internaţional şi de încălcare a drepturilor solicitanţilor de azil".