Guvernul României se pregăteşte să îi evacueze silit, temporar, pe proprietarii locuinţelor încadrate în clasa I de risc seismic

Guvernul României se pregăteşte să îi evacueze silit, temporar, pe proprietarii locuinţelor încadrate în clasa I de risc seismic
Sursa: jurnal.md Foto: profit.ro 07.03.2017 13:37
Guvernul Grindeanu preia proiectul pregătit de Cabinetul Cioloş pentru consolidarea imobilelor din luna noiembrie, şi se pregăteşte să intre în forţă peste proprietarii de apartamente din blocuri încadrate în clasa I de risc seismic, urmând să îi evacueze silit. Cine nu deschide uşa primăriei pentru măsurători va fi forţat să îi lase în casă prin ordonanţă de judecător. Măsura a fost anunţată încă din vară ca fiind pregătită, anunţă profit.ro.

După mai mult de un an în care au scos forţat firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic, crezând că astfel îi vor convinge pe proprietarii de apartamente să accepte consolidarea blocului pentru a nu pierde banii cu care aceste firme contribuie la cheltuielile de întreţinere, şi au constatat că operaţiunea a fost un eşec, acum Guvernul schimbă strategia şi pregăteşte o acţiune în forţă.

Mişcarea a fost anunţată încă din vară, cu anunţul că Guvernul pregăteşte mutarea forţată sau exproprierea persoanelor din case nesigure la cutremur.

Iar informaţia este confirmată acum, când Guvernul Grindeanu a preluat proiectul pregătit în acest sens de Cabinetul Cioloş şi şi-a stabilit modul în care va acţiona.

Recent, Profit.ro a anunţat că autorităţile au depăşit şi cele mai sumbre aşteptări pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic ridicat şi au reuşit contraperformanţa de a nu finaliza nicio lucrare de execuţie/proiectare din programul stabilit pe 2016, deşi au avut un buget de 5 ori mai mare. 

Proiectul permite primarilor să semneze decizia de evacuare temporară a unui locatar dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie, după ce acel locatar a fost notificat şi renotificat, dar nu a eliberat în termen locuinţa. Decizia de evacuare va avea caracter executoriu de la data ofertei unei locuinţe de necesitate pentru cazare temporară pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.

Astfel, locatarul în cauză va fi obligat să se mute într-o locuinţă de necesitate pusă la dispoziţie de primărie, banii pentru mutare şi plata chiriei urmând să fie alocaţi din bugetul local. Practic, locatarii mutaţi vor achita costul întreţinerii noii locuinţe, nu şi chiria, deoarece sunt mutaţi dintr-o locuinţă pe care o deţin în proprietate, nu în chirie.

În prealabil, proprietarii apartamentelor din astfel de blocuri vor fi obligaţi să permită intrarea în casă a autorităţilor pentru expertizare şi măsurători cadastrale necesare înregistrării imobilului în cartea funciară, precum şi pentru proiectare. Locatarii vor fi anunţaţi cu o lună înainte de sosirea autorităţilor, iar dacă refuză să primească vreo persoană, atunci autorităţile vor apela la instanţă, de unde se vor întoare rapid cu ordonanţă preşedinţială a judecătorului, dată cu citarea părţilor, pentru evacuare.

"În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a construcţiilor supuse lucrărilor necesare de expertizare, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, proiectare, execuţie sau altor asemenea lucrări se va face prin dispoziţie de primar. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, primarul va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din construcţiile supuse lucrărilor respective sau evacuarea temporară, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţie a construcţiilor în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile supuse consolidării. Decizia de evacuare temporară are caracter executoriu de la data ofertei unei locuinţe de necesitate pentru cazare pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. Autorităţile administraţiei publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile şi acţiunile adresate justiţiei în temeiul prevederilor prezentei ordonanţe, pentru executarea lucrărilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente", este măsura pregătită în document.

La rândul lor, primarii vor fi obligaţi să asigure locuinţe de necesitate.

Pe de altă parte, dacă Guvernul Cioloş voia să îi oblige pe proprietarii persoane fizice ca, la finalul lucrării de consolidare, să restituie banii alocaţi de la buget în maximum 5 ani, nu în 25 de ani, acum acest termen redus este prevăzut doar pentru consolidarea spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

Astfel, banii alocaţi de la buget vor trebui restituiţi:

- de către proprietarii locuinţelor, persoane fizice, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor de intervenţie; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente;
 

- de către proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, inclusiv cele definite la art. 2 alin. (5) lit. a), persoane fizice şi juridice, a sumelor alocate de la bugetul local, în rate lunare egale cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 de ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor de intervenţie; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente.

Majorările de întârziere sunt în cuantum de 1% pe lună sau fracţiune de lună.

Vânzarea, în decurs de 5 de ani de la recepţia terminării lucrărilor, a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, va fi condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, actualizate la data înstrăinării.

Pentru vânzarea locuinţelor va fi păstrată regula conform căreia acestea pot fi înstrăinate în decurs de 25 de ani doar cu achitarea ratelor neplătite la acea dată.

Dacă normativul de proiectare seismică, în baza căruia a fost efectuată expertizarea tehnică, şi-a încetat aplicabilitatea, proprietarii pot cere o nouă expertiză tehnică, suportând însă singuri costul.

Guvernul îşi justifică acţiunea în forţă prin faptul că se poate considera că, din punct de vedere al reducerii riscului seismic,  situaţia actuală, în special a municipiului Bucureşti, cu numărul mare de clădiri înalte vulnerabile încadrate în clasa I de risc seismic, în comparaţie cu numărul redus de clădiri la care proprietarii au început lucrările de consolidare, reprezintă o situaţie de criză, deoarece un seism major din sursa Vrancea va conduce, cu o mare probabilitate la un dezastru care va periclita relaţiile dintre factorii publici şi populaţie.

În prezent, în Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbuşire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de judeţe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.

Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din Bucureşti şi câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galaţi (60 apartamente), Ploieşti (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureş (20 apartamente) şi Hârşova (60 de apartamente).

În urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenţiona că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidenţial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea totală a locuinţelor la nivel naţional este de 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI