Cele două principale formaţiuni rivale, partidul conservator GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, şi partidul socialist BSP, condus de Kornelia Ninova, au iniţiative asemănătoare pe numeroase teme, ambele dorind de exemplu creşterea veniturilor celor mai nevoiaşi, dar abordarea lor este diferită în problematica politicii externe.

Astfel, Kornelia Ninova a promis că va face tot posibilul pentru a obţine o ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană şi va merge până la exercitarea dreptului de veto în Consiliul European pentru a bloca o nouă prelungire a acestor sancţiuni. "Dacă Partidul Socialist câştigă alegerile şi eu voi fi premier, voi merge la Bruxelles şi voi spune: Domnilor, data viitoare când veţi vota prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei, Bulgaria se va opune prin veto", a dat asigurări şefa socialiştilor bulgari într-o dezbatere electorală.

Având în vedere asemenea declaraţii, analistul politic local Antoni Galabov consideră că există riscul unei schimbări a orientării euroatlantice a Bulgariei, ţară ce ar putea deveni în viziunea sa un "cal troian" al Rusiei.

Conservatorul Borisov are un discurs favorabil strategiilor blocului comunitar, însă nici el nu poate ignora Moscova, având în vedere dependenţa energetică a ţării sale faţă de Rusia.

Însă, la finalul campaniei, nu Rusia a fost tema principală, ci Turcia, care a fost acuzată de autorităţile de la Sofia că încearcă să influenţeze votul minorităţii turce, care formează 8,8% din populaţia Bulgariei. Tensiunile au izbucnit la începutul lunii martie, când ambasadorul Turciei la Sofia a apărut într-un film de propagandă electorală al partidului DOST, formaţiune desprinsă din principalul partid al minorităţii turce, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi.

Atât conservatorii, cât şi socialiştii au respins categoric ingerinţele reprezentanţilor turci, deşi partidul DOST are slabe şanse de a atinge pragul electoral de 4% necesar intrării în parlament.

La capitolul social, cele două formaţiuni principale susţin creşterea pensiei minime până la 150 de euro pe lună, o solicitare venită iniţial dinspre partidele ultranaţionaliste. Programul GERB include şi o creştere a salariului minim brut la 325 de euro pe lună (de la 230 de euro în prezent) şi promite o creştere a salariului mediu lunar la 740 de euro în următorii patru ani, de la 500 cât este în prezent. La rândul lor, socialiştii au promis măsuri de stimulare a creşterii demografice, după ce Bulgaria a pierdut în ultimii 25 de ani un sfert din populaţie, mai ales din cauza emigraţiei către vestul Europei.

Toate aceste promisiuni şi dezbaterile electorale, marcate şi de insulte şi atacuri la persoană, nu par să fi scos electoratul din starea de apatie provocată de alegerile prea frecvente din ultimii ani. Conform sondajelor, la urne ar urma să se prezinte între 50% şi 55% din electorat, deşi conform legii votul a devenit obligatoriu, dar deocamdată nu se aplică sancţiuni pentru neprezentarea la vot.

Fostul premier Boiko Borisov, care conducea un guvern minoritar, şi-a anunţat demisia pe 16 noiembrie 2016, după ce candidata partidului său, Ţeţka Ţaceva, a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa candidatului susţinut de socialişti, Rumen Radev. În condiţiile în care niciuna dintre formaţiunile parlamentare nu a dorit să încerce formarea unei noi majorităţi, noul preşedinte a dizolvat Adunarea Naţională şi a convocat alegeri legislative anticipate.