Cu numai câteva ore înainte de intrarea în vigoare a noului text din care au fost eliminate, totuşi, elementele cele mai contestate, magistratul Derrick Watson din Hawaii a apreciat în hotărârea sa că suspendarea temporară a decretului evită un "prejudiciu ireparabil".

În cursul unei reuniuni publice la Nashville (sud), preşedintele american a denunţat decizia "eronată" a unei justiţii care, în opinia sa, comite astfel "un abuz de putere fără precedent". El a promis că va merge până la Curtea Supremă.

Pentru a-şi explica decizia sa, judecătorul Watson s-a sprijinit în special pe mai multe declaraţii făcute de Donald Trump cu privire la musulmani pentru a ajunge la concluzia că decretul conţine "dovezi semnificative şi de netăgăduit de animozitate religioasă".

Decizia sa face referinţă la afirmaţii din campanie ale lui Donald Trump, atunci când s-a pronunţat pentru interzicerea intrării musulmanilor pe teritoriul american.

Textul controversat, care blochează intrarea în Statele Unite a cetăţenilor din şase ţări musulmane, urma să fie pus în aplicare cu începere de miercuri la miezul nopţii, ora Washingtonului (joi, 04.00 GMT).

Alte două audieri s-au desfăşurat, de asemenea, miercuri pe cele două coaste al SUA, oferind prilejul unor discuţii aprinse în legătură cu acest decret privind migraţia.

La Greenbelt, oraş din Maryland, în estul Statelor Unite, o coaliţie de organizaţii pentru apărarea libertăţilor şi refugiaţilor, printre care puternica American Civil Liberties Union (ACLU), a reafirmat că decretul îi vizează în mod discriminator pe muslumani.

"În spiritul lui (Donald Trump), pericolul asociat cu musulmanii şi pericolul asociat cu refugiaţii sunt unul şi acelaşi pericol", a acuzat avocatul ACLU, Omar Jadwat.

"Constituţia a permis încă o dată să se pună o frână decretului scandalos şi defăimător" al preşedintelui american, şi-a exprimat ACLU satisfacţia după decizia judecătorului din Hawaii împotriva căreia guvernul are posibilitatea de a face apel.

Noul decret "nu face nicio distincţie între religii", a insistat Jeffrey Wall, avocatul guvernului cu prilejul audierilor din cursul zilei, unele desfăşurându-se prin telefon.

Al doilea decret, în prezent blocat, prevedea închiderea temporară a frontierelor americane pentru refugiaţii din lumea întreagă şi suspendarea acordării de vize pe timp de 90 de zile pentru cetăţenii din Iran, Libia, Siria, Somalia, Sudan şi Yemen.

Ordinul, care nu mai cuprinde Irakul şi îi exceptează pe posesorii de vize şi "green cards", este versiunea atenuată a celui din 27 ianuarie.

Acela a provocat brusc haos în aeroporturi şi o suscitat reacţii de indignare în lume şi numeroase manifestaţii în Statele Unite.

Aplicarea lui a fost blocată pe 3 februarie. Această decizie a unui judecător federal din Seattle, James Robart, a fost ulterior validată de o curte de apel din San Francisco, pe 9 februarie, obligându-l pe preşedintele american să îşi revizuiască iniţiativa legislativă.

În ultimele zile, preşedintele şi principalii săi miniştri, Rex Tillerson (Externe), Jeff Sessions (Justiţie) şi John Kelly (Securitate internă), au apărat un text "vital" pentru securitatea naţională, în faţa ameninţării atentatelor care, în opinia lor, a continuat să evolueze.

Adversarii decretului nu sunt însă convinşi de această urgenţă. După atentatele de la 11 septembrie 2001, atacurile cele mai grave din Statele Unite au fost comise fie de americani, fie de cetăţeni din ţări care nu sunt vizate de decret.

Potrivit opozanţilor, noul text ar putea avea consecinţe foarte negative asupra sectoarelor educaţiei şi afacerilor, mai ales pentru companiile din noile tehnologii.

Lyft, Airbnb, Dropbox şi ale companii din acest sector au depus marţi un memoriu de susţinere în statul Hawaii, arhipelag care numără o proporţie puternică de locuitori de origine străină. Guvernul din Hawaii este la originea procedurii care a dus la suspendarea celei mai controversate măsuri de la începutul mandatului lui Donald Trump.

"Guvernul Trump poate şi-a modificat textul discreditat, care interzice intrarea musulmanilor, dar nu l-a schimbat în spirit şi nici în efectele anticonstituţionale", a subliniat Xavier Becerra, procurorul general al Californiei, unul din celelalte cinci state contestatare alături de Massachusetts, Oregon, Maryland şi statul New York.

Omologul său de New York, Eric Schneidermann, a acuzat un text ce are ca obiectiv "ilegal şi contrar Constituţiei de a discrimina pe baza religiei şi originii naţionale".