Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk, au susţinut ideea unei Europe cu mai multe viteze, alternativa în opinia lor fiind ca UE să nu mai avanseze deloc, viziune împărtăşită de marile grupuri politice proeuropene din legislativul european.

'Nu este vorba despre ridicarea unei Cortine de Fier (...), ci de recunoaşterea faptului că nu toţi pot urma acelaşi ritm', a spus Juncker, pronunţându-se astfel din nou pentru o aprofundare asimetrică a integrării europene, idee neagreată de statele est-europene, dar asupra căreia s-au pronunţat liderii Germaniei, Franţei, Italiei şi Spaniei la mini-summitul lor desfăşurat săptămâna trecută la Versailles.

La rândul său, Donald Tusk a insistat că UE trebuie să 'renască' la summitul ce se va desfăşura la Roma pe 25 martie şi la care s-ar putea schiţa viitorul blocului comunitar. Recent reales preşedinte al Consiliului European, Tusk a mai subliniat că reforma UE trebuie să se bazeze pe încrederea reciprocă, o idee împărtăşită în timpul dezbaterii din plenul PE de premierul italian, Paolo Gentiloni, şi de vicepremierul maltez, Louis Grech, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Din declaraţia de la Roma, care urmează să fie adoptată la summit-ul aniversar dedicat împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, 'trebuie să reiasă un mesaj de încredere în UE', a indicat Gentiloni, iar în viziunea sa această încredere a cetăţenilor în UE poate reveni dacă se iese cu succes din criză şi dacă se reduce şomajul în rândul tinerilor.

Cauzele scăderii încrederii în UE sunt însă altele în opinia eurodeputaţilor din grupul conservatorilor reformişti şi a celor din grupurile eurosceptice, de exemplu spaniolul Matteo Salvini, eurodeputat din partidul Liga Nordului, sugerând că 'pentru a salva proiectul european' trebuie să începem prin 'arderea Tratatului de la Maastricht', documentul care în anul 1992 a pus bazele Uniunii Europene.

La cealaltă extremă avem opinia liderului grupului liberal din PE, Guy Verhofstadt, care s-a pronunţat pentru o Europă federalistă, ce presupune o diminuare şi mai mult a competenţelor statelor naţionale în favoarea instituţiilor comunitare şi a deciziilor luate la nivelul UE, în opinia lui Verhofstadt UE având nevoie de o armată europeană şi un guvern economic comunitar.

Un tablou al actualei situaţii a Uniunii Europene a fost conturat de eurodeputatul popular spaniol Esteban González Pons, care a spus că 'Europa se învecinează la nord cu populismul, la sud cu refugiaţii, la est cu Putin, la vest cu zidul lui Trump, în trecut cu războiul şi în viitor cu Brexitul'.