Într-o analiză publicată de HotNews, care citează presa americană, sunt explicate implicaţiile aceste decizii care împlineşte, în parte, o lege adoptată în urmă cu peste 20 de ani de Congresul american. 

Din 1948, când a fost înfiinţat statul Israel, Donald Trump este primul preşedinte care recunoaşte Ierusalimul drept capitală a acestuia. De altfel, actualul lider de la Casa Albă a promis încă din campania electorală că va face acest lucru. Şi, deşi nu s-a luat decizia explicită a mutării ambasadei SUA în Ierusalim, au fost anunţate pregătiri în acest sens. Hotărârea SUA vine în contextul în care Washingtonul se află în plin scandal provocat de ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile câştigate de Trump. 

Cum era de aşteptat, premierul Israelian Benjamin Netanyahu a salutat anunţul SUA, însă el este unul dintre puţinii lideri internaţionali care văd cu ochi buni această mişcare. 

În schimb, liderii europeni, Uniunea europeană, secretarul general al ONU s-au pronunţat cu fermitate împotriva acestei decizii despre care susţin că riscă să producă un nou val de violenţe în Orientul Mijlociu. La rândul lor, cei mai mulţi dintre actorii politici din regiune au condamnat măsura anunţată de Trump. 

Partea de vest a Ierusalimului este controlată de Israel din 1949, iar zona estică a fost anexată în 1967. Astfel, Israelul susţine că aceasta este capitala statului, în condiţiile în care acolo se află Parlamentul ţării şi reşedinţa premierului. 

Pe de altă parte, palestinienii susţin că partea de est a Ierusalimului, acolo unde se află locuri sfinte ale celor trei mari religii monoteiste, trebuie să fie capitala noului stat palestinian, după ce oraşul va fi divizat în mod oficial, situaţie asupra căreia Benjamin Netanyahu a declarat că nu acceptă concesii. 

De altfel, palestinienii şi cea mai mare parte a comunităţii internaţionale consideră Ierusalimul de Est teritoriu ocupat. 

Analiştii avertizează astfel, că echilibrul fragil din zonă poate fi pierdut din cauza mişcărilor de acest fel. Numai în ultimii 20 de ani au avut loc mai multe episoade violente între israelieni şi palestinieni. Anul trecut, de exemplu, un nou val de tensiuni a izbucnit după ce autorităţile israeliene au încercat să instaleze camere de filmat în apropiere de Moscheea Al-Aqsa.