Pentru moment, prima măsură după activarea Articolului 7 se rezumă la un avertisment prin care se cere revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat statul de drept.

„Aplicarea literii de lege este esenţială pentru statele cooperante. Nu e doar despre Polonia, ci despre cine suntem. Toate statele membre ar trebui să îşi rezolve aceste probleme. De aceea sperăm într-un dialog constructiv cu autorităţile din Polonia. Aplicarea acestei decizii este în interesul Poloniei, ai cetăţenilor săi şi ai Uniunii Europene. Facem asta pentru Polonia şi pentru cetăţenii ei. Fiecare cetăţean al UE are nevoie de independenţa justiţiei. Puterea UE şi a pieţei libere stă în egalitatea în faţa legii. Judecătorii trebuie să fie capabili să lucreze independent de politică”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

„Sistemele juridice care funcţionează astfel fac statele mai puternice. Ştiu cum vor încerca unii să facă din această decizie un atac asupra Poloniei. Dar cred că drept gardieni ai Comisiei, responsabilitatea noastră este să acţionăm, dacă ştim că sunt ameninţate legile şi independenţa statelor. CE a acţionat în interesul Uniunii Europene. În cele din urmă, ce se va întâmpla în Polonia nu va fi decis la Bruxelles, oamenii din Polonia vor decide. Şi au toată susţinerea noastră. Este de o importanţă existenţială să rezolvăm aceste probleme”, a adăugat Timmermans.

Varşovia era convinsă că Bruxellesul nu va apela la „soluţia nucleară”, cum este supranumit Articolul 7, şi se va mulţumi să facă doar încă un bilanţ de etapă în reuniunea săptămânală, miercuri, pe tema „ameninţărilor sistematice” care apasă, apreciază ea, asupra independenţei justiţiei în Polonia.

Această procedură, care nu a mai fost utilizată vreodată până în prezent, este catalogată drept o „armă nucleară” între sancţiunile posibile ale UE, deoarece ea poate conduce, la finalul unei proceduri complexe, la o suspendare a drepturilor de vot în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre, notează News.ro.

În prima sa fază, pe care ar putea să o lanseze Comisia miercuri, Articolul 7 permite să se „constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-o ţară membră, cu aprobarea necesară a 22 de state UE.

Însă eventuale sancţiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene (fără cel vizat).