Japonia este una dintre ţările dezvoltate cel mai puţin primitoare din lume pentru solicitanţii de azil. În 2016, ea a acceptat 28 de refugiaţi, în ciuda cererilor depuse de un număr record de 10.091 de persoane.
    
Din 2008, Japonia a acordat azil unui număr limitat de persoane printr-o aşa-numită schemă de reinstalare din terţe ţări şi a acceptat relocarea în total 152 de persoane, în cea mai mare parte etnici karen din Myanmar care locuiesc în tabere thailandeze şi malaeziene, notează Agerpres.ro.
    
"Acest program este foarte limitat, aproximativ 20-30 de refugiaţi pe an", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, într-o conferinţă de presă la Tokyo. "Am cerut guvernului să ia în considerare dacă ar putea fi extins", a adăugat el.
    
Reticenţa Japoniei de a accepta refugiaţii reflectă o prudenţă mai mare faţă de imigraţie într-o ţară unde mulţi se mândresc cu omogenitatea culturală şi etnică.
    
Aceasta a atras critici puternice din partea grupurilor internaţionale pentru drepturile omului, intrând de asemenea în contradicţie cu statutul tradiţional al ţării de donator internaţional major pentru refugiaţi.
    
Dar donaţiile Japoniei către UNHCR s-au redus: în ultimul an, ea a fost al patrulea cel mai mare donator, cu 152 milioane de dolari, faţă de al doilea cel mai mare donator în urmă cu patru ani.
    
"Contribuţiile guvernului către UNHCR au scăzut puţin în fiecare an începând din 2013", a notat Grandi. "Am cerut guvernului să ia în considerare că nevoile refugiaţilor şi persoanelor strămutate sunt în creştere", a adăugat el.
    
Peste două milioane de persoane au fugit de războaie sau persecuţii în acest an, mărind numărul refugiaţilor din întreaga lume. La sfârşitul anului trecut, conform celor mai recente cifre disponibile, 17,2 milioane de refugiaţi se aflau sub mandatul UNHCR.
    
Tokyo afirmă că mulţi oameni cer azil în Japonia pentru a găsi de muncă, încurajaţi de accesul la permisele de muncă ce pot fi reînnoite pentru persoanele care solicită statutul de refugiat.
    
Autorităţile nipone refuză în mod oficial lucrătorii migranţi necalificaţi, chiar dacă îmbătrânirea populaţiei afectează eforturile guvernului de a dezvolta economia după peste două decenii de creştere lentă şi deflaţie.
    
Ministerul Justiţiei, care supraveghează recunoaşterea statutului de refugiat, examinează în prezent măsuri, inclusiv restricţii privind permisele de muncă pentru solicitanţii de azil, pentru a opri ceea ce consideră a fi "cererile" abuzive.