Crucea Roşie a mobilizat 700 de voluntari pe insulă, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a furnizat 1,2 milioane de doze de antibiotice. Autorităţile au interzis adunările mari de oameni pentru a evita ca mai mulţi oameni să se infecteze, scrie Mediafax.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până acum cel puţin 231 de persoane au fost infectate şi cel puţin 33 de persoane au decedat.

Ministerul Sănătăţii din Madagascar a raportat însă un număr şi mai mare. La 7 octombrie, existau 42 de morţi şi 343 de persoane infectate, iar numărul se ridică rapid, potrivit Science Magazine.

Alt lucru alarmant este că ciuma pneumonică se poate transmite uşor de la persoană la persoană prin tuse, la fel ca o banală răceală. Mai mult decât atât, epidemia a ajuns în zone urbane extrem de populate, inclusiv capitala Antanarivo (sau Tana). Lăsată netratată cu antibiotice, ciuma pulmonară este 100% fatală. Având în vedere frecvenţa şi viteza cu care oamenii călătoresc în secolul XXI, epidemia se poate răspândi şi în zone îndepărtate, precum continentul nord-american sau Europa.

Insula este lovită în mod regulat de ciumă, dar de obicei se întâmplă ca aceasta să fie forma mai uşoară, anume ciuma bubonică, ce se transmite de la şobolani la oameni prin intermediul puricilor. Până acum, astfel de cazuri au apărut în regiuni izolate. Totuşi, dacă ajunge în zone mai aglomerate, şi ciuma bubonică poate fi extrem de periculoasă. Exemplul cel mai elocvent este Moartea Neagră din Europa secolului al IV-lea, unde aproximativ 60% din populaţia Europei a dispărut din cauza ciumei bubonice.

De asemenea, bacilul ciumei este prezent în multe zone de pe glob. În 2015, doar Statele Unite s-au confruntat cu 16 cazuri de ciumă bubonică, iar ţări din Africa şi America de Sud se confruntă frecvent cu acest flagel.

Ambele forme de ciumă (cea bubonică şi cea pulmonară) sunt cauzate de bacteria Yersinia pestis. Ciuma pulmonară apare atunci când o persoană cu ciumă bubonică nu este tratată, iar infecţia ajunge la plămâni.

În Madagascar, primul caz descris de medici a fost un bărbat de 31 de ani care avea simptome asemănătoare malariei şi care provenea dintr-o regiune izolată. A murit pe 27 august. După aceea, mai multe cazuri au apărut pe ruta sa. Epidemia s-a declanşat atunci când a ajuns în capitală, iar prima victimă a fost o femeie în vârstă de 47 de ani care a murit într-un spital din Tana la 11 septembrie.