Întrebat dacă un viitor lider al Rusiei ar putea fi parte a unei generaţii de politicieni tineri, Putin a răspuns: „Da, bineînţeles. Cred că următorul preşedinte trebuie să fie o persoană destul de tânără, dar matură, în acelaşi timp”, transmite Bloomberg.

Vladimir Putin, care împlineşte 64 de ani în octombrie, este cel mai longeviv lider al Rusiei post-sovietice. Devenit premier în ultimul an de mandat prezidenţial al lui Boris Elţin (1999), Putin a fost ales preşedinte al Rusiei un an mai târziu, conducând ţara din această postură până în 2008.

Constituţia Rusiei interzice ca un preşedinte să fie ales mai mult de două mandate consecutive, însă asta nu l-a împiedicat pe Putin să rămână în prim planul politicii ruse. În perioada 2008-2012, liderul rus a fost premier în timpul preşedinţiei lui Dmitri Medvedev.

Regula celor două mandate consecutive i-a permis lui Putin să candideze din nou în 2012, dar de această dată cu durată modificată a mandatului: 6 ani. Cu alte cuvinte, Constituţia i-ar permite liderului rus să candideze pentru încă un an mandat, ceea ce ar însemna că Putin are posibilitatea de a rămâne la conducerea Rusiei până în anul 2024.

Partener al Occidentului în primele două mandate prezidenţiale (solidaritate faţă de SUA după atacurile din 11 septembrie, înfiinţarea Consiliului NATO-Rusia, acorduri de neproliferare nucleară cu SUA şi bune relaţii în cadrul G8), Rusia lui Vladimir Putin a devenit în cel de-al treilea mandat prezidenţial un actor care a pus în primejdie contextul de securitate şi stabilitate din Estul Europei prin anexarea Crimeii şi rolul său în destabilizarea Ucrainei, la acestea adăugându-se lipsa transparenţei în activităţi militare, acţiuni propagandistice în noua formulă de război hibrid şi informaţional şi profunde neînţelegeri privind o rezoluţie paşnică în conflictul din Siria.