Premiul îi fusese atribuit preşedintelui francez în luna mai, dar el l-a primit personal abia ieri din mâinile politologului laureat al premiului Nobel pentru pace, Henry Kissinger.

Distincţia i-a fost atribuită lui Francois Hollande pentru iniţiativele sale de lider în salvarea democraţiei şi a libertăţii în cursul atentatelor jihadiste care au însângerat Franţa în ianuarie şi noiembrie 2015 şi pentru a saluta contribuţia sa la stabilitatea şi securitatea lumii.

Situaţia este aproape ironică pentru Francois Hollande, întrucât cota sa de popularitate este în prezent la cel mai scăzut nivel în Franţa. Premiul i-a fost remis de fundaţia newyorkeză interconfesională „The Appeal of Conscience” într-un mare hotel al oraşului. Aceeaşi distincţie îi fusese atribuită lui Nicolas Sarkozy, în 2008.

„În afară de persoana mea, remiţându-mi acest premiu, onoraţi Franţa. Franţa inspiratoare, cea care apără peste tot libertatea, democraţia, drepturile omului”, a răspuns Francois Hollande, într-un discurs de mulţumire.

„Franţa suferindă, cea care a fost atacată cu cruzime de terorişti, pentru că ea încarnează un mod de viaţă, o cultură, o idee”, a continuat el, aducând apoi un omagiu victimelor atacurilor de la 11 Septembrie 2001 şi riscând câteva cuvinte în limba engleză: „On that day we were all Americans, but today you are all French” (În acea zi, noi toţi eram americani, dar astăzi voi toţi sunteţi francezi).

Francois Hollande va lua cuvântul marţi, pentru ultima oară în mandatul său de cinci ani, la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite. El va lansa de acolo un nou apel în favoarea încheierii unui armistiţiu în Siria, după întreruperea celui început în 12 septembrie.

„Voi spune în faţa Naţiunilor Unite că putem găsi din nou condiţiile unui armistiţiu pentru a permite accesul umanitar şi instituirea unei tranziţii politice”, a declarat şeful statului francez cu puţin timp după sosirea sa la New York.