Germania atrage mulţi refugiaţi prin politica sa deschisă, chiar dacă aceştia nu vor oricum să rămână în statele UE din est: astfel argumentează mai ales statele din grupul Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Prin faptul că ajutoarele sociale sunt în aceste ţări mult mai mici decât în Europa occidentală şi din cauza respingerii refugiaţilor de către populaţie, ţările central şi est-europene sunt într-adevăr mai puţin atractive pentru refugiaţi.
Premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka, a explicat această atitudine înainte de întâlnirea statelor Visegrad cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, prin faptul că populaţia statelor Europei centrale şi de est nu este obişnuită cu imigraţia, diferenţele religioase şi culturale ale refugiaţilor din ţări ca Siria, de pildă, fiind primele care ies în evidenţă. Acesta a adăugat, referindu-se la atacurile teroriste din Franţa, dar şi din Germania, că ”în regiunile din care vin refugiaţii sunt active grupări teroriste cum ar fi IS”. În plus, s-a văzut că eforturile de integrare a musulmanilor în vestul Europei nu au dat întotdeauna roade, a subliniat premierul Cehiei: ”Toate acestea reprezintă riscuri. Ele au un efect asupra opiniei publice şi influenţează atitudinea oamenilor din Europa centrală şi de est”.
Acest scepticism nu este valabil numai în statele Visegrad, ci şi în România şi Bulgaria, la o mare parte din populaţie. Se pretinde tot mai mult rezolvarea situaţiei prin soluţii bilaterale şi regionale. Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a încercat negocieri directe cu Turcia, pentru a evita masele de refugiaţi la graniţele sudice ale ţării. ”Nu ştiu cât de mult mai putem rezista acestei presiuni la graniţele noastre”, a declarat premierul bulgar pentru cotidianul ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Acesta a adăugat că Bulgaria a fost ”practic lăsată de una singură”. Borisov era de acord şi cu înţelegerea UE-Turcia cu privire la refugiaţi şi cu liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci, relativându-şi ulterior poziţia după o discuţie între patru ochi cu cancelara Angela Merkel.
Unii bulgarii sunt de părere că premierul face slalom, în ideea de a linişti opinia publică în ţară, de nu a supăra Berlinul şi Bruxelles-ul şi în acelaşi timp de a-şi sprijini colegii din statele Visegrad. Încercarea lui Borisov de a media între UE şi Turcia şi în acelaşi timp de a evita un val de refugiaţi la graniţa de sud a Bulgariei pare a fi un eşec până acum.
Premiera Poloniei, Beata Szydlo, i-a făcut sâmbătă o vizită omologului său român, Dacian Cioloş. Polonia şi România, cele mai mari state UE din est, intenţionează să-şi coordoneze politica în mai multe privinţe, a declarat Cioloş pentru DW, după întâlnirea cu Szydlo: atât printr-o atitudine unitară în ceea ce priveşte problema refugiaţilor, cât şi în privinţa Brexit-ului sau în sprijinirea Ucrainei şi Republicii Moldova în Parteneriatul Estic al UE. În acest context se află şi intensificarea dialogului cu statele Visegrad, a adăugat Cioloş.
Szydlo a declarat că statele Visegrad sunt deschise pentru o colaborare mai strânsă cu România, pentru a găsi ”soluţii mai bune” în problemele actuale ale UE. Cu puţin timp înainte, ministrul de Externe al Poloniei, Witold Waszczykowski, a acuzat Comisia Europeană de acţiune lipsită de responsabilitate în ceea ce priveşte situaţia refugiaţilor. Politicianul naţional-conservator a declarat la o întâlnire a diplomaţilor la Berlin că Bruxelles-ul nu a oferit nicio soluţie, înmulţind de fapt problemele. Anul trecut, Comisia Europeană a făcut ”paşi pripiţi, lipsiţi de răspundere şi negândiţi”. Prin critica la adresa UE, politicienii de vârf ai statelor central şi est-europene s-au referit de fapt la politica Angelei Merkel.
Politica germanilor şi redistribuirea refugiaţilor pe bază de cote sunt respinse în continuare. În plus, se doreşte tot mai multă securitate la graniţe şi noi măsuri naţionale şi bilaterale.