Guvernul de la Viena a decis la începutul anului limitarea la cel mult 80 numărul zilnic al migranţilor care pot solicita azil în Austria, iar numărul total al cererilor de azil ce vor fi aprobate anul acesta a fost plafonat la 37.500, urmând să scadă progresiv în anii viitori.

Executivul austriac a mai hotărât tot atunci oprirea la graniţă a migranţilor în cazul unor circumstanţe excepţionale, adică atingerea acestor limite, precum şi înăsprirea regulilor privind reîntregirea familiilor, toate aceste decizii fiind sever criticate de Comisia Europeană şi de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului.

În anunţul său de marţi, executivul austriac a precizat că săptămâna viitoare va începe consultarea cu experţii necesară adoptării în regim de urgenţă a unui decret pentru a putea implementa aceste noi reguli.

Ministrul de interne, Wolfgang Sobotka, doreşte ca decretul să fie adoptat cât mai repede şi înaintea atingerii plafonului de 37.500 de migranţi, până în prezent numărul lor fiind de 24.260.

Însă ministrul pentru relaţia cu parlamentul, Thomas Drozda, a estimat că dezbaterea problemei şi chestiunile procedurale vor dura cel puţin până la sfârşitul lui octombrie. El a mai apreciat că întoarcerea migranţilor la graniţă ar putea fi complicată, întrucât Austria nu are un acord în acest sens cu statele vecine traversate de migranţi, cum este Ungaria. Totuşi, un număr tot mai mare de migranţi sunt deja opriţi la graniţa cu Italia.

Austria a fost mai ales o ţară de tranzit pentru migranţii veniţi în special din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa şi care doresc să ajungă de obicei în Germania. Totuşi, autorităţile austriece au primit în ultimul an circa 110.000 de cereri de azil, iar acest val a determinat guvernul de la Viena să ia respectivele măsuri şi să conducă eforturile ce au determinat închiderea aşa-numitei rute balcanice.