„Suntem extrem de îngrijoraţi, avem nevoie, în orice caz, de un plan B”, a declarat oficialul elen într-un interviu pentru cotidianul german Bild, în contextul în care Grecia a fost în vara lui 2015 principala poartă de intrare a refugiaţilor şi imigranţilor care au căutat azil în UE.

Atena se teme ca un eşec al acordului încheiat la 18 martie între UE şi Turcia să nu determine reluarea sosirilor masive de refugiaţi, în special pe insulele apropiate de coastele turce.

Puterea turcă, în plină derivă autoritară după lovitura de stat eşuată, ameninţă cu ruperea acestui acord dacă UE nu elimină vizele pentru turcii care vor să călătorească în Europa.

Berlinul a respins până acum ideea unui plan B.

Ministrul grec a făcut de asemenea apel la colegii săi europeni să primească imigranţi. „Refugiaţii europeni trebuie repartizaţi echitabil în toate statele UE, şi nu doar în unele”, a pledat el. Unele ţări trenează în a-şi deschide porţile, în timp ce altele, în Europa de Est, refuză ferm să primească refugiaţi, în ciuda angajamentelor asumate de UE.

Sute de mii de imigranţi au traversat anul trecut Marea Egee în condiţii dramatice şi periculoase pentru a ajunge în Grecia. Insulele greceşti, în special Lesbos, au fost copleşite de acest aflux, în ciuda solidarităţi arătate de localnici şi a prezenţei a numeroase ONG-uri.

Uniunea Europeană, la insistenţele Germaniei, şi Ankara au reuşit în cele din urmă să ajungă la o înţelegere care prevede în special trimiterea înapoi în Turcia a sirienilor care ajung în Grecia. Acest acord, denunţat de organizaţiile de apărare a drepturilor omului, are un efect de descurajare: numărul noilor imigranţi a scăzut considerabil după punerea în aplicare a înţelegerii la 20 martie.