Potrivit Guvernului norvegian, un gard cu o lungime de 200 de metri şi o înălţime de 3,5 va fi instalat începând de la punctul de graniţă Storskog pentru a consolida securitatea unui avanpost nordic al zonei europene Schengen.

Acest fapt a stârnit proteste din partea asociaţiilor pentru drepturile refugiaţilor şi îngrijorarea asupra relaţiilor cu fostul adversar din perioada Războiului Rece, Rusia.

Vreme de decenii, statele nordice au fost considerate locuri propice pentru solicitanţii de azil. Dar ridicarea acestui gard, într-un loc traversat în anul 2015 de aproximativ 5.500 imigranţi, demonstrează o schimbare de atitudine în faţa refugiaţilor.

Acest lucru poate fi remarcat şi în cazul Suediei, statul vecin Norvegiei, care a instalat mai multe controale la graniţă şi a consolidat regulile de solicitare de azil.

Gardul va fi ridicat în săptămânile următoare, înainte de venirea iernii, pentru a îngreuna intrarea refugiaţilor în statul norvegian printr-o pădure.

„Gardurile sunt o măsură responsabilă", a declarat un deputat al Ministerului Justiţiei, Ove Vanebo.

„Atât Moscova, cât şi Oslo au luat măsuri punitive împotriva folosirii rutei arctice, una pe care puţini refugiaţi o găsesc a fi mai puţin riscantă decât traversarea Mării Mediterane cu o ambarcaţiune. Anul acesta până în momentul actual, nu a existat nici un solicitant de azil care să fi trecut frontiera nordică norvegiană", conform Direcţiei norvegiene pentru imigrare.

„Nu remarc necesitatea unui gard. Există prea multe garduri care se ridică în Europa", +a declarat Rune Rafaelsen, primarul regiunii care include frontiera nordică.

Rusia păstrează în continuare un gard cu o lungime de 196 km la frontiera cu membrul NATO, Norvegia. Aceasta nu a făcut nici un fel de reclamaţie în privinţa construirii gardului.