Sursa citată a confirmat data propusă pentru reuniune, precum şi răspunsul pozitiv al preşedinţilor şi premierilor invitaţi, după ce Parisul a anunţat participarea şefului statului francez Francois Hollande.

Singurul semn de întrebare este cu privire la participarea prim-ministrului spaniol, Mariano Rajoy, date fiind negocierile care se desfăşoară în Spania pentru formarea unui nou guvern. "Dar abordarea spaniolă este pozitivă" în ceea ce priveşte participarea, a afirmat sursa respectivă.

Miza este de a vedea cum pot ţările mediteraneene să influenţeze agenda europeană, atât în domeniul economic — pentru a da mai multă importanţă creşterii — , cât şi în ceea ce priveşte răspunsul la criza migraţiei, pentru care ele se află în prima linie, a precizat sursa elenă.

„Vom lucra de asemenea la o Europă socială”, a indicat aceasta.

Liderii invitaţi de Tsipras, singurul şef de guvern al stângii radicale în UE, aparţin în majoritate blocului social-democrat european, cu excepţia preşedintelui cipriot şi a premierului spaniol.

Grupul de la Visegrad, care reuneşte Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, s-a reunit la sfârşitul lunii iulie după Brexit pentru a pregăti propuneri comune vizând reforme ale UE în vederea unui summit informal al Celor 27 prevăzut să aibă loc la Bratislava în 16 septembrie.

Mijloacele de relansare a blocului comunitar după şocul provocat de rezultatul referendumului din 23 iunie în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE au fost în centrul discuţiilor la o reuniune din Italia a cancelarului german Angela Merkel, premierului italian Matteo Renzi, şi preşedintelui francez Francois Hollande.

Grecia este la rândul său în căutarea unui sprijin mai mare din partea UE pentru a face faţă crizei economice în care se zbate de şase ani şi afluxului migratoriu fără precedent pe care l-a atras în 2015 vecinătatea sa cu Turcia.

Alexis Tsipras a lansat cu regularitate apeluri pentru o politică economică orientată spre creştere şi mai puţin spre austeritate în administrarea cheltuielilor publice.

De altfel, Atena a denunţat în mai multe rânduri lipsa de ajutor din partea celorlalte ţări europene pentru gestionarea crizei refugiaţilor.