După ce a mers la Washington pentru a cere păstrarea sancţiunilor impuse Rusiei, Kara-Murza s-a întors la Moscova. O lună mai târziu, pe când se afla într-o întâlnire cu alţi opozanţi ai regimului lui Vladimir Putin, bărbatul a început să transpire abundent şi în scurt timp a leşinat. 

„Totul s-a întâmplat foarte repede. Mă simţeam bine şi 20 de minute mai târziu, inima îmi bătea foarte tare, îmi crescuse tensiunea, am început să transpir şi să vomit şi apoi am leşinat”, şi-a amintit bărbatul.

O săptămână a stat în comă, timp în care medicii au fost puşi în dificultate de simptomele sale. I s-a inflamat creierul şi i-au cedat rinichii. În final, medicii au concluzionat că a fost otrăvit, deşi nu au găsit în organismul său vreo urmă de otravă.

Chiar dacă s-a trezit din comă, urmele atacului rămân pe corpul său şi acum Kara-Murza, în vârstă de 34 de ani, şchiopătă.

Nu s-a descoperit exact sursa otrăvirii, dar Kara-Murza a insistat ca poliţia să deschidă o anchetă. Este sigur că a ingestat otrava în timpul unui zbor cu AEROFLOT.

Dacă are dreptate, nu ar fi prima dată când se întâmplă aşa ceva. În 2004, jurnalista Anna Politovskaia a băut ceai otrăvit în timpul unui zbor AEROFLOT, dar a supravieţuit. A fost împuşcată mortal două săptămâni mai târziu în apartamentul ei.

Kara-Murza a supravieţuit atacului la viaţa sa, însă alţi opozanţi ai regimului nu au fost atât de norocoşi, notează New York Times. 

Asasinatele politice, o „tradiţie” în Rusia?

Asasinatele politice, folosite intens în perioada sovietică, joacă, din nou, un rol important în politica externă a Kremlinului, scrie New York Times.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a făcut un secret din dorinţa lui de a readuce ţara pe care o conduce la masa marilor naţiuni ale lumii. Astfel, jurnalişti, avocaţi, politicieni opozanţi, avertizori de integritate şi alţi ruşi care îi contestă metodele au fost încarceraţi, denigraţi în presă sau chiar ucişi.

Asasinatele politice, cu precădere cele în care este folosită otrava ca armă, nu sunt deloc noi în Rusia, datând de acum 500 de ani.

Otrava a fost arma preferată a serviciilor secrete ruse de mai bine de un deceniu. Biochimistul Grigori Mairanovski a lucrat, în secret, în 1928 la un proiect care prevedea dezvoltarea unor otrăvuri fără gust, miros sau culoare. În 1954, un fugar din KGB a vorbit despre existenţa unui laborator secret lângă agenţia KGB din Lubeanka şi despre „experimente pe oameni”.

Agenţiile ruse au dezvoltat un întreg arsenal de otrăvuri letale, greu de depistat, care încă este folosit, potrivit analiştilor.

Legea Serghei Magnitsky

Kara-Murza a cerut păstrarea sancţiunilor împotriva Rusiei în baza legii Magnitsky, o lege deloc plăcută de Vladimir Putin.

Serghei L. Magnitsky, un avocat şi auditor, a fost încarcerat sub acuzaţia de evaziune fiscală după ce a deschis o investigaţie privind 230 de milioane de dolari din banii contribuabililor pe care mai mulţi oficiali ruşi şi i-ar fi însuşit. Bărbatul a murit în 2009, după ce nu a primit îngrijirile medicale de care avea nevoie în închisoare.

Moartea bărbatului a fost condamnată de alte naţiuni. Însă, William F. Browder, un finanţist american care a fost anchetat pentru evaziune fiscală în timpul pe care l-a petrecut în Rusia şi care l-a avut ca avocat pe Magnitsky, a decis că este cazul de măsuri mai concrete. Bărbatul a făcut lobby pe lângă Congres pentru a da o lege prin care să fie pedepsiţi oficialii implicaţi în moartea lui Serghei Magnitsky.

Legea Serghei Magnitsky a trecut în 2012, şi prevede că oficialii care au încălcat drepturile omului şi nu au fost pedepsiţi în ţara lor, inclusiv cei implicaţi în moartea avocatului rus, să nu primească vize şi nici acces la sistemul financiar american.

A fost deschisă o anchetă, înainte de aprobarea legii, pentru a stabili cine exact a fost implicat în frauda pe care o investiga Serghei Magnitsky. Cinci persoane care au avut acces la informaţii privind ce s-a întâmplat în Rusia cu acei 230 de milioane de dolari au murit în circumstanţe serioase, scrie New York Times.

Două persoane au murit înaintea lui Serghei Magnitsky şi pe măsură ce cazul a început să capete mai multă atenţia au urmat şi alţii.

Prima persoană care a murit a fost Valeri Kurocikin, un potenţial martor al cărui nume apărea în documentele care aveau legătură cu frauda investigată de Magnitsky. Bărbatul a fugit din Rusia în Ucraina, unde a murit la vârsta de 43 de ani de insuficienţă hepatică.

A doua victimă a fost Oktai Gasanov, cel care ar fi dezvăluit cum a funcţionat toată schema. Bărbatul a murit în urma unui infarct la 53 de ani.

Apoi, după moartea lui Serghei Magnitsky în închisoare, o a patra sursă a avocatului a murit după ce s-ar fi aruncat de la balconul apartamentului în care locuia.

Cea de-a cincea persoană, un bancher implicat în schema de fraudă, Aleksandr Perepilicinîi a ajuns în Londra şi în 2012, la vârsta de 44 de ani, a făcut infarct şi a murit în timp ce făcea jogging.

Prima autopsie a lui Aleksandr Perepilicinîi nu a descoperit nimic concludent. În 2015 abia, un botanist a identificat o substanţă din stomacul bărbatului ca fiind o plantă otrăvitoare din Himalaya.

Tentative de asasinat eşuate

În 1995, un bancher rus, Ivan K. Kivelidi, a murit după ce a intrat în contact cu cadmium, o substanţă letală la atingere. Secretara lui a murit, după ce a avut aceleaşi simptome. Substanţa fusese pusă pe telefonul din biroul celor doi.

În 2006, cazul lui Alexander V. Litvinenko atrăgea atenţia presei internaţionale. Un opozant al lui Vladimir Putin, bărbatul a murit după ce a fost otrăvit cu poloniu.

„Guvernul foloseşte serviciile speciale pentru a-şi lichida inamicii. Nu a fost doar Litvinenko, ci mult mai mulţi despre care nu ştim, ale căror morţi au fost clasificate ca accidente sau poate semi-accidente”, a spus un fost membru al Parlamentului rus şi fost locotenent-colonel în KGB, Ghenadi V. Gudkov.

Printre cei care au fugit recent din Rusia se numără şi Grigori Rodcenkov, un avertizor de integritate care a dezvăluit sistemul de dopaj din sportul rus. Nu a fugit fără motiv. Doi oficiali care ştiau despre această practică printre sportivii ruşi au murit chiar când scandalul a început să ia amploare.

De asemenea, în această lună, avertizoarea de integritate Iulia Stepanova, o atletă care se ascunde cu soţul ei în SUA, a fost nevoită să se mute de unde locuia de teamă că hackerii i-au descoperit locaţia.
„Dacă ni se întâmplă ceva, ar trebui să ştiţi că nu este un accident”, a spus Iulia Stepanova.

Mai recent, un medic legist a stabilit că Mihail Y. Lesin, o sursă de la Kremlin, a murit după ce a primit o lovitură puternică nu după un infarct aşa cum au crezut colegii lui.

În iulie,  agenţia rusă INTERFAX a transmis că Aleksandr Poteev, un ofiţer acuzat că a fugit din ţară şi că a trădat mai mulţi spioni ruşi care trăiau sub acoperire în suburbiile americane, a murit în SUA.

Desigur că s-au făcut şi erori, notează New York Times. În 1971, la un an după ce a câştigat premiul Nobel pentru literatură, Aleksandr Soljeniţîn, a supravieţuit unei tentative de otrăvire. Potrivit biografiei autorului un derivat din ricin a fost folosit pentru a-l otrăvi.

În 2008, Karinna Moskalenko, o avocată din Rusia care s-a specializat în cazuri care erau judecate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a început să se simtă rău pe când se afla în Strasbourg. S-a descoperit că avea mercur în maşină.

De asemenea, fostul preşedinte ucrainean, cunoscut pentru viziunea sa pro-vestică, Viktor A. Iuşcenko, a rămas desfigurat după ce a fost otrăvit. Fostul preşedinte a spus că asasini ruşi au fost în spatele atacului.

Atentatul la viaţa lui Kara-Murza s-a dovedit a fi una dintre aceste erori.