Reuniţi într-o adunare generală, responsabilii forţelor de poliţie municipale, provinciale sau federale au adoptat această rezoluţie, care cere „măsuri legislative rezonabile în contextul implicaţiilor criptării şi a protejării cu parolă a aparatelor electronice".

ACCP cere, de asemenea, guvernului federal, „să determine un mijloc legislativ care să le permită organismelor de securitate publică şi de aplicare a legii, în urma unei autorizaţii judiciare, să-l constrângă pe deţinătorul unei chei de criptare sau a unei parole să le dezvăluie forţelor de ordine", indică un comunicat.

Deşi guvernul conservator precedent a adoptat în mai 2015 o lege antiterorism controversată, un internaut poate în continuare să refuze să furnizeze parolele.

Curtea supremă a statuat, de altfel, în iunie 2014 că anonimatul pe internet constituie un drept şi că poliţia trebuie să posede un mandat judiciar pentru a solicita furnizorilor de acces la internet informaţii privind unii dintre clienţii lor.

Obţinerea de către forţele de ordine a unor informaţii personale privind un abonat „constituie o razie sau o percheziţie", a estimat cea mai înaltă instanţă.

Guvernul liberal al lui Justin Trudeau nu a reacţionat încă la solicitarea şefilor de departamente din poliţie, dar, înainte de a fi ales, prim-ministrul s-a angajat să amendeze legea antiteroristă.