Documentul a fost adoptat prin consens vineri, însă au existat state care s-au opus adoptării precum Rusia, China, Arabia Saudită, Africa de Sud şi India. Aceste state au cerut ONU să scoată din proiectul de rezoluţie fragmentul care ''condamnă fără echivoc măsurile de împiedicare sau întrerupere intenţionată a accesului către distribuirea informaţiilor în mediul online''.

Astfel de rezoluţii nu au valoare juridică obligatorie, însă exercită un tip de presiune asupra guvernelor şi oferă credibilitate şi suport acţiunilor activiştilor pentru drepturile digitale peste tot în lume. Decizia Naţiunilor Unite vizează în special suspendarea funcţionării serviciilor de internet, de vreme ce guvernele lumii au început să folosească această metodă ca un mijloc de control al cetăţenilor chiar şi cu prilejul unor evenimente minore.

Serviciile de internet mobil au fost blocate în India şi Bahrein în timpul unor proteste locale, reţelele de socializare au fost blocate în Algeria pentru a împiedica studenţii să copieze la examenele naţionale. Luna trecută, după producerea atentatului terorist de la aeroportul din Istanbul accesul la site-urile de socializare a fost redus în Turcia. Potrivit grupului pentru sprijinirea drepturilor digitale Access Now, în 2015 au fost cel puţin 15 opriri ale funcţionării serviciilor de internet la nivel mondial, iar de la începutul lui 2016 cel puţin 20 astfel de incidente.