Antraxul este o boală despre care nu se mai scrisese de foarte mult timp. Cel mai probabil, majoritatea oamenilor au auzit ultima oară de această boală în anul 2008, atunci când FBI-ul a ajuns la concluzia că Edward Ivins a fost singurul om din spatele atacurilor cu antrax din 2001.

În cazul în care nu vă amintiţi, în luna septembrie a anului 2001, la doar o săptămână după atacul asupra World Trade Center în New York City, o serie de plicuri care conţineau spori de antrax au fost trimise mai multor birouri media şi unor senatori americani. Cinci persoane au murit ulterior şi 17 au fost infectate.

Acum, boala a revenit în atenţia publicului, odată cu epidemia care ar fi pornit în vestul Siberiei. În districtul Yamalo-Nenets din Rusia, în jur de 1.500 de reni ar fi murit în mai puţin de o săptămână. Ultima epidemie de antrax în regiunea respectivă a fost în anul 1941. În mod şocant, cea din ziua de azi este legată de cea din 1941.

Cum este posibil? Conform Washington Post, un cadavru al unui elan mort în timpul epidemiei din 1941 ar fi fost dezgheţat din cauza temperaturilor ridicate cauzate de încălzirea globală, iar bacilul ar fi fost eliberat în acest fel. Din câte se pare, 13 membrii ai comunităţii de nomazi Nenet ar fi fost spitalizaţi până acum, iar 60 ar fi fost mutaţi în alte locuri pentru a nu intra în contact cu bacilul care cauzează boala.

Autorităţile ar fi stopat vaccinarea renilor împotriva antraxului cu zece ani în urmă, după ce trecuseră mai mult de 60 de ani de la ultima epidemie. Ruşii depun eforturi considerabile pentru a stopa răspândirea bolii, însă, cel mai probabil, aceasta va continua să facă victime în următoarea perioadă.

Gizmodo menţionează că în Siberia se găsesc în jur de 200 de gropi comune pentru animalele moarte în timpul epidemiei din 1941. În condiţiile în care temperaturile cresc în mod constant, există pericolul producerii unor noi epidemii. Permafrostul din Siberia ascunde bacterii de toate felurile. În urmă cu ceva vreme, mai mulţi cercetători au anunţat că au secvenţiat ADN-ul acestei bacterii imune la frig şi încearcă să identifice genele care i-au permis să supravieţuiască atât de mult timp în regiunea respectivă.